spot_img
spot_imgspot_img
21.2 C
Vaslui
25-mai-2024

Începe “marea comasare comunalã”!?

- Advertisement -

Cum va arata judetul Vaslui dupa reorganizare

SCANDAL… Proiectul de reorganizare a comunelor începe sã dea dureri de cap administratiei publice locale. Multi primari din mediul rural îsi fac calculele si analizeazã posibilitatea de a rãmâne în continuare în fruntea localitãtilor. Consiliul Judetean a programat pentru joi o întâlnire cu toti primarii din judet, pentru a-i consulta în vederea oportunitãtii desfiintãrii judetului Vaslui, cu efectele sale imediate. “Îi vom întreba pe primari ce pãrere au. Trebuie sã fie si ei consultati”, sustine Vasile Mihalachi, presedintele Consiliului Judetean. Conform calculelor noastre, dacã se va pune problema comasãrii comunelor, într-o primã fazã ar putea dispãrea 31 de comune, cu populatie cuprinsã între 1.500 si 3.000 de locuitori, majoritatea fiind comune care s-au reînfiintat în ultimii 10-15 ani si care, acum, s-ar putea întoarce în localitãtile-mamã. În judetul Vaslui, doar 11 comune au peste 5.000 de locuitori si ar deveni automat centrele noilor comune, cu populatie de 7-8.000 de locuitori fiecare. Ieri, la Bucuresti, s-a produs si prima rupturã în cadrul aliantei aflate la guvernare. UDMR a spus cã nu este de acord cu ideea celor opt super-judete, amenintând cã va rupe echilibrul din Parlament, ceea ce ar putea însemna cãderea Guvernului la prima motiune de cenzurã.

În 1989, în judetul Vaslui erau 71 de comune si patru orase : municipiile Vaslui, Bârlad si Husi si orasul Negresti. Abia în 2004, se ia decizia reînfiintãrii a încã 11 comune, în timp ce Murgeni devine oras. Viata a zeci de mii de oameni a fost influentatã de aceste decizii. Acum, Nicolae Ignat, primarul comunei Puscasi si fost primar al Vasluiului, în urmã cu 30 de ani, sustine cã « în ceea ce priveste comasarea comunelor, este o idee care ne este fluturatã de câtiva ani prin fata ochilor, din considerente politice ». « Nu sunt absolut de loc de acord cu aceastã idee, din mai multe motive. În primul rând se doreste participarea activã a locuitorilor la conducerea treburilor gospodãresti a comunitãtii. Asta înseamnã cã actualii consilieri locali alesi, formatorii de opinie, dascãli, preoti, oameni de afaceri sau gospodarii satului, sã aibã un cuvânt important de spus la luarea deciziilor pe plan local, fiecare conform cu localitatea pe care o reprezintã. Prin aceastã comasare în comune mari, se va ajunge în aceeasi situatie ca în cazul regiunilor, respectiv investitiile vor merge cãtre localitãtile din centrul comunei sau în cele care dau primarul sau cei mai multi consilieri, iar satele mici vor rãmâne în continuare ca acum o sutã de ani. Acest lucru se va accentua datoritã lipsei veniturilor la bugetul local, ceea ce înseamnã cã primarii vor deveni din ce în ce mai dependenti de sefii de la judet, sau regiune. Asa numita eficientizare doritã de guvernanti nu se va putea înfãptui, în conditiile în care, în cazul actualelor comune, personalul este insuficient, cu atât mai mult în cazul comunelor de 7-8 mii de locuitori, cetãtenii nu vor avea adresabilitatea care se doreste, astfel încât autoritãtile locale nu vor mai putea face fatã solicitãrilor locuitorilor. Principiul care trebuie sã guverneze autoritãtile locale este acela al apropierii conducerii de oameni, principiu suprem în lume. Dacã se vor face comune mari, cu o populatie ca a unor orãsele, apare în discutie în primul rând cãile de comunicatie între fiecare sat, cât de mic, si centrul comunei. Se va ajunge astfel ori la situatia ca cetãtenii sã batã drum lung pentru o simplã adeverintã, pentru APIA, de exemplu, sau pentru un certificat de nastere sau de deces, ori vor trebui înfiintate mai multe centre la nivelul comunei pentru a satisface aceste nevoi, centre care vor necesita personal suplimentar, si atunci care mai sunt economiile dorite de actualul guvern », explicã primarul Ignat.

Doar douã comune pe Valea Racovei ?

Sunt mai multe variante care se iau în calcul, de exemplu, pe Valea Racovei. Sunt zvonuri cã vor mai rãmâne doar douã comune, din cele cinci existente acum. « La Poienesti sunt 12 functionari, la Puscasi 10, la Laza 15, vor dispare doar functiile de conducere, respectiv primar si viceprimar, ceea ce înseamnã cã în primãrii vor rãmâne în jur de 30 de posturi. Conducerea de stat a transmis atributiile în ceea ce priveste asistenta socialã cãtre primãrii, ceea ce, pentru o megacomunã formatã din Laza, Puscasi si Poienesti, eventual si Al. Vlahutã, înseamnã minim 400 de dosare la asistenta socialã. Cine va tine aceastã evidentã, cine va efectua anchetele sociale, mai ales cã, din câte se vorbeste, vor fi sporite considerabil atributiile edililor? E adevãrat, dupã 1990, la nivelul tãrii s-au înfiintat peste 360 de comune, unele la comandã politicã, dar marea parte au rostul lor, tocmai acela de a putea accesa mai usor fondurile europene. Ce se va întâmpla dupã comasare cu proiectele deja în derulare, dar mai ales cu cheltuielile neeligibile: deplasãri, combustibil suplimentar, ce se va face referitor la coeziunea socialã, pentru cã se va ajunge la situatii în care consilierii locali din diferite sate vor avea disensiuni, se va ajunge la certuri între consilieri si, mai mult ca sigur, la blocarea activitãtii consiliului local, pentru cã în sedinte nu se vor mai lua nici un fel de hotãrâri importante pentru comunitate prin neîmplinirea cvorumului. Eu rãmân la aceeasi pãrere pe care am mai exprimat-o cu diverse ocazii: trebuie mers pe eficientizarea activitãtii primãriilor si nu pe îngreunarea vietii cetãtenilor. Si rãmân la pãrerea cã toatã aceastã organizare administrativã doritã de cei de la putere trebuie fãcutã doar în urma unei analize serioase si doar prin respectarea Constitutiei, mai bine spus doar în urma consultãrii prin referendum a opiniei cetãtenilor, pentru cã, la urma urmei, ei sunt cei care îsi deleagã alesii în Parlament si la conducerea tãrii », mai spune primarul Puscasului.

Lângã Vaslui, mai multe variante

Si în preajma Vasluiului, pânã spre Codãesti, sunt mai multe variante de lucru. Actuala comuna Muntenii de Sus ar putea fuziona cu Tanacu, având în vedere cã acestea au coexistat sub formula comuna Tanacu câteva zeci de ani. Vãleni ar putea trece la Solesti, iar Miclesti ar putea fuziona cu Codãesti. Primarul comunei Tanacu, Dãnut Dumitriu, spune cã “ideea de a face comune mai mari, de sase, sapte mii de locuitori, nu ar fi tocmai rea, dar doar dacã se va face si aparatul administrativ al acestor comune pe mãsurã, dar si cãile de acces cãtre centrul acestor comune, pentru ca cetãtenii sã poate ajunge la primãrii ». « Eu asa gândesc, odatã ce nu este o strategie coerentã la nivel central, ce sã mai meargã bine în tara asta? Trebuie ca organizarea sã fie bine gânditã de sus în jos, nu la nivelul comunitãtilor locale e problema, ci la cel al administratiei centrale si judetene. În acest moment, 40 – 50% din activitatea unei primãrii constã în diverse raportãri care, de multe ori, se fac fãrã rost. Primim aproape zilnic cereri din partea unor institutii ale statului sã le trimitem diverse situatii, si, în loc sã rezolvãm problemele locuitorilor comunei, facem hârtii, fãrã sã vedem vreo finalitate. Si mai am un comentariu: în cazul în care se va modifica, asa cum se tot vorbeste de câtiva ani, administratia în teritoriu, în sensul comasãrii unor comune, vor fi niste cheltuieli enorme pentru preschimbarea tuturor actelor, atâr a celor de identitate, cât si a titlurilor de proprietate, a contractelor de arendã, a certificatelor de cãsãtorie, s.a.. Si în plus, ce se vor face cei care deja au proiecte europene în derulare, pentru cã cei de la UE nu acceptã schimbarea de nume a beneficiarilor acestor proiecte, ceea ce înseamnã cã banii investiti pânã acum în diverse proiecte sau studii de fezabilitate vor fi pierduti, plus cã vom fi obligati sã returnãm banii deja cheltuiti pe lucrãri efectuate », spune primarul de la Tanacu.

« Regiunea Iasi nu dãdea deloc fonduri pentru dezvoltarea zonelor din jur »

« Este adevãrat cã, înainte de judete, se dorea un mai mare control asupra populatiei, dar, poate mai important, s-a vrut ca, reînfiintând judetele, sã se poatã vedea mai bine discrepantele în dezvoltarea economicã si socialã a tãrii si de sprijinire în aceastã privintã a judetelor vãduvite în trecut. Tineti minte, pânã si comunistii au gândit o împãrtire a tãrii în 15 regiuni, si nu doar 8 cum se doreste acum. Astfel, pentru o dezvoltare armonioasã a tuturor judetelor, au fost înfiintate, în locul celor 15 regiuni, un numãr de 37 de judete, la care ulterior s-au mai adãugat încã patru, tocmai pentru a se repartiza în mod proportional cu gradul de dezvoltare fondurile de care dispunea tara în acel moment, în conformitate cu numãrul de locuitori, a resurselor naturale, punându-se accentul pe dezvoltarea comertului, a industriei si a agriculturii, în aceastã ordine. Ori, acum ar fi total antieconomic reînfiintarea acestor regiuni, asta ar însemna sã dãm PIB-ul tãrii în cele opt regiuni, fãrã a avea siguranta cã aceste fonduri se vor repartiza de la nivelul regiunii spre localitãtile care au nevoie de acesti bani. Vorbesc în cunostiintã de cauzã, ca fost primar al municipiului Vaslui, pânã în anii ’68, de la regiunea Iasi, nu s-au dat aproape deloc fonduri pentru dezvoltarea zonelor din jurul Vasluiului, Botosanilor sau Neamtului, toti banii rãmâneau la Iasi, si tocmai de aceea acest oras este mult mai dezvoltat economic ca celelalte orase din Moldova. Dezechilibrele economice s-au diminuat doar apoi, prin reînfiintarea judetelor » – Neculai Ignat, fostul primar al Vasluiului, în anii ‘70.

Lista comunelor care pot fi comasate, in primavara

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

22 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.