Influencerii. Cine sunt şi câtă putere au: „Avem datoria morală să susţinem proiectele care pot schimba lumea în bine“

Au zeci, sute de mii sau milioane de urmăritori în social media. Sunt oameni care se dedică modei, călătoriilor sau gătitului, dar sunt şi care promovează un stil de viaţă. Adesea, influencerii îşi ghidează comunitatea online către produse şi servicii pentru care fac publicitate. În social media încă e anarhie, iar această lipsă a regulilor le lasă libertatea de a alege fiecare cât de responsabil e în faţa fanilor. Iar asta naşte controverse.

La sfârşitul lunii mai, la scurtă vreme de la încheierea stării de urgenţă, Inna, Gina Pistol, Antonia, Dorian Popa, Bianca Drăguşanu, Adelina Pestriţu şi alte câteva persoane publice erau implicate într-un scandal de presă. Zeci de tinere acuzau că îşi distruseseră tenul după folosirea unor produse cosmetice ale firmei Plush Bio, promovate de aceştia în online. După mediatizarea cazului, unele vedete s-au dezis de colaborarea cu compania Plush Bio, altele au susţinut-o în continuare. Dorian Popa şi Bianca Drăguşanu, de pildă, au spus pentru „Libertatea“ că n-au avut reacţii adverse, dar nici n-au folosit cremele toxice indicate de consumatoarele păgubite, respectiv că produsele Plush Bio sunt, pur şi simplu, foarte bune. Adelina Pestriţu, însă, a avut o reacţie opusă: a anunţat că renunţă la parteneriatul cu firma, mai ales după ce a citit criticile primite de la următorii ei de pe Instagram. O lună mai târziu, în iunie, avea loc un alt incident, care implica o companie de stat. La iniţiativa Primăriei Capitalei, STB a angajat mai mulţi vloggeri pentru a promova noile autobuze şi pentru a încuraja transportul public în Bucureşti. Scopul nobil al campaniei a fost deturnat rapid de realitatea dură. Cei care doreau a se identifica cu omul de rând stăteau cu un picior în autobuz, dar cu celălalt în maşinile de lux, proprietate personală. Şi, în vreme ce vloggerii arătau ce frumoasă poate fi o călătorie cu Otokar, cea mai mare parte a garajului STB e veche, ruginită şi murdară. Văzând acestea, cetăţenii s-au revoltat: ce nevoie au ei să li se spună cum e viaţa de zi cu zi, în nişte materiale video are se vor mai degrabă reportaj decât ceea ce sunt, publicitate. Vloggerii au încasat banii şi au tăcut. Campania publicitară a fost dată uitării. Însă aşa a început discuţia despre cine sunt aceşti formatori de opinie şi cum ar trebui reglementat comportamentul lor online, mai ales când fac publicitate nemarcată. Cui îi e frică de influenceri? Influencerii sunt o invenţie de dată relativ recentă. În ultimii ani, brandurile – mari, mici, internaţionale sau locale – nu-şi mai fac reclamă doar la televizor, ci apelează la persoane cu o comunitate mare de fani în social media pentru a le promova produsele. În străinătate, această practică a primit şi un nume: influencer marketing. În România, acest tip de publicitate există de ceva vreme, dar n-a fost prea mult băgat în seamă. A fost considerat inofensiv, ba chiar superficial, până la incidentul din primăvara acestui an. Dezbaterile privind marcarea postărilor publicitare au devenit o necesitate după cazul fetelor care şi-au desfigurat feţele, în condiţiile în care atât de mulţi influenceri promovau produsele fără să specifice că în spatele acelei fotografii era totuşi un contract de marketing. Au apărut, inevitabil, două mari probleme: cea legală şi cea etică. Pe cine ar trebui consumatorul să tragă la răspundere, din moment ce nici conceptul de influencer şi nici cel de influencer marketing nu sunt reglementate legal? Cum se poate distinge o reclamă plătită de simplul sfat personal al influencerului, când marcarea publicităţii nu este obligatorie? Este o linie fină a responsabilităţii împărţită între brand, influencer, agenţie şi fani sau consumatori.

Citeste mai mult: adev.ro/qkurz1




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ