INTERVIU… Notarul vasluian Traian Claudy Irimia, vicepresedintele Camerei Notarilor Publici Iasi, explicã într-un interviu acordat ziarului Vremea Nouã statutul refugiatilor ucraineni în România. Cum pot intra în tarã fãrã documente de identitate, unde trebuie sã depunã solicitarea de azil politic si ce drepturi au în timpul sederii lor în tara noastrã, cititi în rândurile urmãtoare. De asemenea, notarul vasluian a explicat ce se întâmplã cu minorii care ajung în România fãrã pãrinti.
Reporter: Domnule notar, conflictul armat din Ucraina a luat prin surprindere pe toatã lumea, în special pe ucrainenii de rând. Multi dintre ei au fost nevoiti sã plece în grabã, fãrã bagaje si documente. Cât de importante sunt în astfel de momente documentele de identitate? Pot solicita azil chiar dacã nu le au la ei?
Traian Claudy Irimia: Da, pot solicita azil. Însã înainte de a vorbi despre acest aspect, as mai vrea sã fac o precizare: toate persoanele refugiate din Ucraina pot intra pe teritoriul României chiar dacã nu sunt cetãteni ai Uniunii Europene. Acesta este un efect al introducerii de cãtre Comisia Europeanã a mecanismului de protectie temporarã pentru persoanele refugiate din Ucraina, aplicabil si în România. Durata protectiei temporare este de un an, aceastã duratã putând fi prelungitã cu perioade de sase luni, pentru maximum un an. Dacã motivele de protectie temporarã persistã, România poate trimite Comisiei Europene o propunere adresatã Consiliului Uniunii Europene de a extinde cu pânã la un an protectia temporarã. Mecanismul de protectie temporarã permite accesul pentru o perioadã limitatã a persoanelor refugiate din state extracomunitare, cetãteni ucraineni si din state terte aflati din diferite motive pe teritoriul Ucrainei.
În mod normal, documentele necesare la intrarea în România si în perioada de sedere sunt urmãtoarele: pasaportul biometric permite intrarea în România, fãrã vizã, pentru o perioada de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecãrei zile de sedere; pasaportul national însotit de o vizã cu douã sau mai multe intrãri/permis de sedere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederatia Elvetianã, în scopul tranzitului sau pentru o perioadã de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecãrei zile de sedere; pasaportul national însotit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontierã/permis de sedere eliberate de autoritãtile române valabile, cu respectarea valabilitãtii si a dreptului de sedere stabilite prin respectivele documente. Pentru cei care solicitã azil în România, intrarea în tarã se poate face si pe baza altui tip de document de identitate (document de identitate national, certificat de nastere etc) sau pe baza identitãtii declarate, fãrã un document de identitate, din motive umanitare. Acestia pot solicita azil în România direct la punctul de trecere a frontierei completând o cerere, care trebuie depusã personal. Cetãtenii care intrã legal pe teritoriul României din Ucraina beneficiazã de o perioadã de sedere legalã de 90 zile. Cetãtenii ucraineni intrati legal pe teritoriul Romaniei si care nu solicitã o formã de protectie pot fi încadrati în muncã fãrã avizul de angajare. Aceste persoane pot solicita prelungirea dreptului de sedere în scop de muncã pentru perioade succesive de un an, în situatia în care sunt mentinute conditiile care au stat la baza acordãrii dreptului de sedere initial.
Reporter: Ce se întâmplã cu minorii neînsotiti? Pot intra în tarã chiar dacã nu au documente de la pãrinti?
Traian Claudy Irimia: Da, pot intra. Minorii nu au nevoie de aprobãri scrise ale nici unuia dintre pãrinti pentru a trece granita. Unul dintre pãrinti nu are nevoie de aprobarea celuilalt pãrinte pentru ca minorul sã poatã traversa punctul de frontierã. Copiii neînsotiti sunt preluati de echipa mobilã de la punctul de trecere a frontierei si condusi cãtre locatiile DGASPC sau la asistenti maternali profesionisti din zonã, unde beneficiazã de serviciile minime de bazã, inclusiv consiliere psihologicã, în cazul în care situatia o impune. Copiii din Ucraina care ajung în România neînsotiti beneficiazã de protectie. Guvernul a reglementat statutul minorului neînsotit ca fiind cetãteanul strãin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsotit de niciunul dintre pãrinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gãseste sub supravegherea legalã a unei alte persoane. Pentru a asigura în acest scop o interventie integrate, a fost constituit Grupul Operativ pentru Copiii Neînsotiti, cu rolul de a identifica rapid mãsura cea mai adecvatã pentru protectia minorului neînsotit. De asemenea, au fost luate mãsuri în scopul asigurãrii infrastructurii administrative si resursei umane necesare pentru a oferi protectie copiilor refugiati din Ucraina aflati în astfel de situatii critice.
Reporter: Sunt necesare anumite documente/proceduri pentru a plasa un astfel de copil într-o institutie de învãtãmânt si pentru a-si continua studiile (grãdinita/scoala etc.)?
Traian Claudy Irimia: Toti copiii din Ucraina aflati pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicitã protectie potrivit Legii azilului, au acces la educatie în unitãtile de învîtîmânt din România în aceleasi conditii pe care Ie au elevii români. În România vor avea asigurate cazare gratuitã în internatele scolare, alocatie de hranã, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrãcãminte, încãltãminte, manuale. De asemenea, au dreptul la o evaluare a stãrii de sãnãtate în unitãtile de învãtãmânt, iar în situatia în care nu sunt vaccinati pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului national de vaccinare derulat de Ministerul Sãnãtãtii din România. Pãrintii refugiati din Ucraina care vor sã-si înscrie copiii la scolile si grãdinitele din România trebuie sã trimitã / depunã o cerere (model anexat), atât în format letric, cât si în format electronic, la inspectoratul scolar, potrivit procedurii privind organizarea si functionarea Comisiei de coordonare a activitãtii de repartizare a prescolarilor / elevilor la unitãtile de învãtãmânt.
Modelul cererii de înscriere este redactat în trei variante, din care o variantã în limba românã, o variantã în limba ucraineanã si o variantã în limba englezã, iar solicitantii pot completa cererea în oricare dintre cele trei limbi. Potrivit procedurii, modelul cererii de înscriere va fi disponibil în format letric la sediile inspectoratelor scolare si, în format electronic, pe site-ul inspectoratelor scolare si al Ministerului Educatiei. Articolul 5 al procedurii de înscriere stabileste cã „în termen de o zi de la primirea copiei deciziei presedintelui Comisiei de repartizare constituitã la nivelul Inspectoratului scolar, la unitatea de învãtãmânt preuniversitar desemnatã se va realiza consilierea minorului si a pãrintelui / reprezentantului legal al acestuia, în vederea stabilirii clasei / grupei în care va fi înscris elevul / prescolarul. Depãsirea acestui termen este permisã numai în situatia în care minorul nu se prezintã la unitatea de învãtãmânt. Comisia de repartizare constituitã la nivelul inspectoratului scolar transmite solicitãrile de înscriere unitãtilor de învãtãmânt desemnate de aceasta.
Reporter: Cum se obtine azil sau rezidentã temporarã?
Traian Claudy Irimia: Se poate solicita azil direct la punctul de trecere a frontierei sau, dacã intrarea în România se face ca migrant, se poate solicita azil mai târziu oriunde în România, dar numai înainte de expirarea vizei sau a dreptului de sedere. Cererea de azil în Romania nu se poate depune dacã solicitantul se aflã în afara teritoriului României. În calitate de solicitant de azil, acesta va primi un formular cu cererea pe care o va completa cu ajutorul unui functionar sau care poate fi completatã în conformitate cu declaratiile verbale ale solicitantului chiar de cãtre functionaruI desemnat sã o primeascã. Formularul standard poate fi completat în limba nativã a solicitantului. Nu este necesarã folosirea limbii române sau a limbii engleze. Vor trebui depuse toate documentele pe care Ie detine solicitantul de azil si care sunt relevante pentru situatia sa personalã, precum si documentul de trecere a frontierei. Solicitantul va primi apoi un document de identificare: documentul temporar de identitate pentru solicitantii de azil emis de Inspectoratul General pentru Imigrãri (IGI). Inspectoratul General pentru Imigrãri (IGI) va transmite solicitantului programarea unui interviu preliminar si apoi a unui interviu secundar pentru a determina forma de protectie necesarã. Inspectoratul General pentru Imigrãri (IGI) va trimite o notificare cu data si ora stabilite pentru fiecare interviu. Este importantã participarea solicitantului de azil la ambele interviuri, prezentarea tuturor dovezilor si documentelor pe care Ie detine si oferirea de rãspunsuri la toate întrebarile. Toate informatiile oferite sunt confidentiale. Interviurile se desfãsoarã în prezenta unui oficial IGI si a unui traducãtor. Traducerea se va face într-o limbã cunoscutã sau pe care se poate presupune ca fiind cunoscutã. Solicitantul de azil poate solicita ca la interviu sã participe si un consilier juridic CNRR (Consiliul National Român pentru Refugiati) sau un reprezentant UNCHR (Înaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati). Dacã solicitantul de azil se aflã deja în România, poate merge la orice sediu al Inspectoratului General pentru Imigrãri sau la unul dintre cele sase Centre Regionale de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil. O altã optiune este ca solicitantul sã meargã la orice sectie de politie si sã solicite azil.
Reporter: Ce statut poate obtine un cetãtean al Ucrainei si cât timp dureazã înregistrarea sa?
Traian Claudy Irimia: Cetãtenii ucrainieni care pot prezenta un pasaport valid la trecerea frontierei pot intra în România si pot ramâne pânã la 90 de zile, fãrã a solicita azil. Pentru a solicita azil, o cerere de azil poate fi depusã de orice strãin care se aflã în România sau la un punct de trecere a frontierei. O persoanã este consideratã solicitant de azil din momentul în care îsi demonstreazã disponibilitatea, exprimatã în scris sau verbal în fata autoritãtilor competente, arâtând cã solicitã protectia statului român. Dacã solicitantul se aflã deja pe teritoriul României si doreste sã solicite azil, poate merge la unul dintre cele sase Centre Regionale de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil sau la Inspectoratul General pentru Imigrãri. În Vaslui, sediul este pe strada Salcâmilor. În cazul în care strãinul este minor, cererea de azil poate fi depusã de reprezentantul legal al acestuia din cadrul Directiei pentru Protectia Copilului. Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita azil în nume propriu.
Reporter: Ce prevede acest statut? Existã o perioadã de valabilitate sau include un ajutor social?
Traian Claudy Irimia: Drepturile si obligatiile solicitantilor de azil sunt cuprinse în legea 122/2006. Pintre aceste drepturi ale solicitantilor de azil, se numãrã dreptul la informare cu privire la drepturile si obligatiile sale si la procedura de azil; dreptul la confidentialitatea datelor personale; dreptul la eliberarea unui document temporar de identitate, valabil pe perioada procedurii de azil; dreptul de a participa la activitãti de adaptare culturalã; dreptul de a fi cazati în Centrele de Cazare si Proceduri pentru Solicitanti de Azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrãri, dreptul de a primi gratuit asistentã medicalã primarã si tratament corespunzãtor, asistentã medicalã spitaliceascã de urgentã, precum si asistentã medicalã si tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viata în pericol iminent; dreptul de a fi inclus în programele nationale de sãnãtate publicã ce au drept scop prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile, în situatiile de risc epidemiologic; dreptul soIicitantiIor de azil cu nevoi speciale de a primi asistentã medicalã adecvatã; dreptul de a primi acces la piata fortei de muncã în conditiile prevãzute de lege pentru cetãtenii români, dupã expirarea unei perioade de trei luni de la data depunerii cererii de azil. Solicitantii de azil beneficiazã si de un ajutor financiar din partea statului în cuantum de 20 lei (aproximativ 4 euro) / persoanã / zi care este primit bilunar.
Reporter: Existã un numãr de telefon tip «Hot line», sau unde pot fi obtinute informatii cu privire la asistența de urgentã?
Da, existã numãrul unic de informare al Politiei de Frontierã în limba ucraineanã: Â40219590. De asemenea, existã informatii în limba ucraineanã atât pe site-ul Guvernului României, cât si pe platforma Dopomoha.ro.
