„O femeie simplã!”- asa se descrie interpreta de muzica popularã Lili Ciortan atunci când vorbeste despre ea. Fire primitoare si caldã, ne mãrturiseste cã pasiunea pentru muzicã o mosteneste din familie. Artista ne-a povestit cã i-ar fi plãcut sã lucreze într-o patiserie, bucãtãrie, recunoscând cã este fan al sarmalelor si al dulciurilor. Despre cum a afectat-o pe artistã pandemia, despre cum si-a petrecut aceastã perioadã cât si despre modelele pe care le-a avut în viatã, puteti afla dacã parcurgeti urmãtorul interviu.
Dacã ar fi sã definiti în câteva cuvinte ce înseamnã muzica pentru dumneavoastrã, ce ati spune?
Muzica pentru mine înseamnã aer, apã, pãmânt, frumosul din jurul meu, bucuriile, necazurile, orice are legãturã cu fiinta omeneasã.
Toti avem modele în viatã. Dumneavoastrã pe cine ati avut drept model?
De micã am crescut cu cântecele doamnei Sofia Vicoveanca, pe care o iubesc de la pãmânt pânã la cer si invers. Da! Este un model drag sufletului meu!
Ce conteazã mai mult pentru dumneavoastrã? Talentul, exercitiul?
Talentul fãrã muncã, nu prea are valoare. Fericit este cel care are har de la bunul Dumnezeu, dar chiar si asa trebuie multã muncã.
Cum erati dumneavoastrã atunci când erati copil? Dar acum, când sunteti si mamã si bunicã?
Eram prietenoasã, un copil oarecare, darnicã si cea mai alintatã, fiind mezina familiei. Fãceam si multe nãzbâtii, dar mereu eram iertatã.
Relatia dintre mamã-copil? Exceptionalã! Iar dragostea fatã de nepotii mei este una imensã. Îmi iubesc nepotii si îi alint poate mai mult decât am fãcut-o cu fetele mele. Dacã nu am avut timp pentru ele, încerc acum sã mã recompensez cu multã dragoste pentru nepotii mei.
Spuneti-mi despre parcursul dumneavoastrã pe plan profesional. Cum a început pasiunea dumneavoastrã?
Cred cã am cântat din burtica mamei mele. Tata fiind lãutar, am crescut într-o familie de lãutari. Tatãl meu cânta la vioarã, un frate cânta la saxofon iar celãlalt cânta la acordeon, într-un cuvânt – formatia Ciortan. Am cântat de micã cu ei pe scena Casei de Culturã Negresti, în cadrul ansamblului de cântece si dansuri Hora, dirijor fiind fratele meu Gicã Ciortan. Apoi au urmat multe concursuri, festivaluri, aparitii Tv si radio. A fost greu, dar si usor pentru cã cumva am fost protejatã de ai mei, care întodeauna m-au învãtat sã nu fac compromisuri pentru a face carierã, ceea ce am si fãcut!
Aveti si alte pasiuni în afarã de muzicã? Ce preferati sã faceti în timpul liber?
Da! De ce nu?! Spre exemplu mie mi-ar fi plãcut sã lucrez într-o patiserie, bucãtarie, unde as face dulciuri si sarmale (îmi plac sarmalele, atât sã le fac cât si sã le mãnânc) . Glumesc, nu voi renunta la cântat, orice ar fi! Si pe ploaie si vânt, eu cu dragoste vã cânt!
Îmi place sã cãlãtoresc, iubesc florile, iubesc oamenii si îmi place sã ajut oamenii!
Sã fii artist cu o carierã de succes, nu este usor. Dumneavoastrã cum ati reusit?
Nu este usor sã fii artist. Trebuie sã fii constient de valoarea ta, care poate fi mai micã sau mai mare, important este sã rãmâi om si sã nu te îmbeti prea mult de succes deoarece în viatã sunt scãri de urcat, dar si de coborât.
De-a lungul anilor ati interpretat diverse melodii.Care vã este cel mai drag cântec?
Am cântat, la început, melodii din repertoriul altor artisti. Toate erau frumoase. Cu timpul, am început sã îmi formez repertoriul meu propriu. Pot spune cã îmi iubesc cântecele, ca pe copii mei. Spre exemplu ” Hora Vasluienilor; Viatã, viatã; ” Are omul doruri multe”; ” Trece anul ca o zi” ; ” Omul când vine pe lume”.
Dacã tot am vorbit despre Lili Ciortan, interpreta de muzicã popularã, cum este Lili Ciortan atunci când nu este pe scenã?Cum este perceputã ea de familie si de prieteni?
O femeie simplã!Fac curãtenie, fac mâncare, dar mai ales cumpãrãturi. Ador sã fac cadouri celor dragi mie si sã mã uit la filme de dragoste. Într-un cuvânt, sunt o femeie simplã!
Pandemia în ce mod v-a afectat pe dumneavoastrã? Mai ales pe plan profesional?
Nu m-a afectat deloc! Chiar mi-a prins bine, am luat-o ca pe o vacantã. Pot spune cã îmi doream de mult un concediu, anul trecut având multã treabã, asa cã m-am odihnit, am fãcut lucruri pe care nu le mai fãcusem din lipsã de timp.
Cum ati tinut legãtura cu cei dragi sufletului în aceastã perioadã?
Foarte usor. Mai ales cã avem atât de multe metode acum, putem vorbi, ne puteam vedea la orice orã din zi si din noapte.
Referitor la varã, cum o sã procedati cu acele contracte pe care deja le aveti semnate, dar din cauza pandemiei nu le puteti onora?
Unele contracte au fost anulate pentru anul acesta, altele au fost reprogramate. Sincer? Sper sã mã descurc, indiferent de situatie!
Ce anume considerati cã ati învãtat din aceastã pandemie?
Sper din suflet sã fim mai buni, sã realizãm cã si cei sãraci si cei bogati sunt egali în fata unei nenorociri, iar interpretii sã fie mai modesti, mai uniti pentru cã sub soare este loc pentru toti! Doamna ” Pandemie”, nu stie cine esti si nu alege.
Dacã ati putea întoarce timpul înapoi, ce schimbãri ati face? Aveti un anumit regret?
Niciun regret! As face exact aceleasi greseli pe care le-am considerat experiente unice în viata mea. Consider cã am avut o viatã minunatã datoritã cântecului deoarece el m-a însotit peste tot si nu în ultimul rând oamenilor care m-au încurajat cu atât de multã cãldurã. Nu regret nimic. A fost frumos si încã va mai fi cât voi mai trãi pe acest pãmânt, cu conditia sã fiu constientã mereu cã si cu bune si cu rele, trecãtoare-s toate cele, si în cer si pe pãmânt, toate trec ca frunza-n vânt!Cu multã dragoste pentru cititorii vostri!
IONITA ANA-MARIA
