SINCER…Ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, a vorbit, într-un interviu acordat pentru Digi24, despre problemele cu care se confruntã spitalele românesti. Acesta a declarat cã foarte multe unitãti sanitare din tarã, din cauza lipsei de fonduri, preferã sã facã evaluãri, lucrãri de interior si de mentenantã cu personalul propriu, în loc sã apeleze la firme de specialitate. Seful Sãnãtãtii si-a cerut scuze si spune cã a fost înteles gresit atunci când a afirmat cã „suntem vinovati cu totii de ce s-a întâmplat în sistemul sanitar în ultimii 30 de ani”. Nelu Tãtaru a mai precizat cã pentru a reforma cu adevãrat spitalele din tarã, 80% dintre manageri ar trebui înlocuiti. Cititi în rândurile de mai jos o radiografie a sistemului de sãnãtate, care pare a fi mai bolnav decât pacientii care apeleazã la serviciile lui.
Reporter: Ati fãcut o declaratie în acea searã care a atras atentia oamenilor si cumva s-au revoltat în momentul în care ati spus cã suntem toti vinovati de ce s-a întamplat în sistemul de sãnãtate în acesti 30 de ani. Sunt oameni care spun cã n-ar fi trebuit ca dumneavoastrã sã le asociati esecul guvernelor de pânã acum.
Nelu Tãtaru: Cred cã am fost gresit înteles si îmi cer scuze pentru acest lucru societãtii civile sau pacientilor dacã au crezut cã ei sunt cei vizati. Nu. În acesti 30 de ani au fost diverse guverne, au fost diversi ministri ai Sãnãtãtii, au fost administratii locale, au fost factori politici, au fost interese locale sau personale care au dus la situatia sistemului pe care o vedem în acest moment. De aceea, în tot ce înseamã reforma din Sãnãtate înseamnã o schimbare radicalã, atât legislativã cât la nivel de administrare a acestor spitale. Coordonarea acestor spitale ar trebui sã ajungã la Ministerul Sãnãtãtii, în conditiile în care atunci când am decis în primele douã luni când a fost si starea de urgentã, luãm elementul Suceava.
Rep.: Urmãrile de la Neamt sunt 10 persoane decedate, un medic erou încercând sã salveze alti pacienti, deocamdatã nu avem un vinovat. Vã simtiti în vreun fel responsabil pentru ce s-a întamplat acolo? Puteati sã evitati aceastã tragedie cumva?
NT: Mã repet. Sã vedem episodul Suceava. La Suceava am putut decide. Suceava fiind cel mai mare focar pe care l-am avut noi pânã acum în conditiile în care era calificat ca si „Lombardia României”. Acolo am decis, am si militarizat. Am schimbat pe o opticã managerialã, am impus niste reguli si niste restrictii.
Rep.: Se impunea ceva anume la Neamt? Fãceati ceva anume dacã era spitalul în coordonarea ministerului?
NT: Evaluarea necesarului pe care-l avem în contextul epidemiologic local este cel care ar fi trebuit sã dea si perspectiva. Conditiile în care avem nevoie de terapie intensivã, mutarea, eu stiu… sâmbãtã, a unei terapii intensive de sus jos, în conditiile în care voiam poate un numãr mai mare de paturi, în conditiile în care am produs niste modificãri în acel sector, în conditiile în care nu aveam aviz al DSP, a dus la… Aflarea în coordonarea Ministerului Sãnãtãtii prin, eu stiu… extensia lui în teritoriu, care este DSP, dãdea poate alte conditii si o altã sigurantã acelui loc.
Rep.: Managerul considerati cã ar trebui demis? Nu aveti nicio putere în acest sens.
NT: Asteptãm o evaluare la ce înseamã anchetã a Parchetului General si a ISU. În conditiile în care avem acea evaluare, putem lua sau presupune si niste decizii pe care le vor lua consiliile judetene sau consiliile locale în administratia cãrora se aflã aceste spitale.
Rep.: Dupã aceastã tragedie de la Neamt ati dispus sã fie mai multe verificãri în sectiile ATI pentru ca aceastã situatie sã nu se repete si în altã parte. Explicati-ne ce înseamnã aceastã verificare? Ce ar putea sã se schimbe în functie de neregulile care vor fi gãsite având în vedere cã aceste sectii sunt pline cu pacienti?
NT: Dupã cum stiti, noi avem evaluãrile în ATI încã de acum o sãptãmânã, în care evaluãm un numãr de paturi în ATI, ocuparea acestor paturi. Dacã pacientii aflati pe aceste paturi sunt intubati mecanic, dacã acesti pacienti sunt pe mascã tip CPAP sau dacã se aflã pe un grad de oxigenoterapie tocmai în contextul în a restabiliza aceastã terapie intensivã.Cei care au un grad de insuficientã respiratorie si necesitã doar oxigenoterapie pe o branulã, sã spunem, atunci pot merge într-o terapie intermediarã sã putem reloca aceste locuri pentru într-adevãr cei care au nevoie de suport ventilator invaziv sau neinvaziv. În contextul în care din acestã sãptãmânã aceste controale se continuã, se continuã cu echipe suplimentare ale celor de la ISU si a celor de la ANMDMR care vor evalua fiecare pe palierul lui aparatura, circuitele oxigen si gaze medicale, precum si tot ce înseamnã putere electricã si tot ce tine de apanajul ISU. Sunt niste comisii comune, tocmai pentru a evalua capacitatea acelei terapii intensive, capacitatea aparatelor si capacitatea electricã care poate suporta acele aparate. Nu vrem sã mai sufere nimeni, nici dintre pacienti, nici personalul medical, de aceea trebuie sã ne asigurãm cã aceste terapii intensive sunt calibrate în asa fel încât sã nu mai avem aceste derapaje.
Rep.: În momentul în care ati mers în tarã, în spitale, ati primit sesizãri de la manageri, de la medicii cu care ati vorbit despre existenta acestor probleme din ATI? Pentru cã acum, dupã ce aceastã tragedie s-a întamplat, multi medici spun cã si la ei e la fel.
NT: Da… În evaluãrile mele în tarã personal n-am primit, dar din colegi care mi-au spus în diverse discutii, poate particulare, erau si aceste remarci. De aceea, si controalele si evaluãrile pe care le-am trimis în terapiile intensive a fost totusi pentru a evalua realitatea, dar pentru a vedea cã într-adevãr acele terapii intensive au activitatea de terapie intensivã si pot suporta acea activitate de terapie intensivã în mãsura în care erau în acel moment prezenti pacienti.
Ce sunt sesizãri, îmi vin nu neaparat ca niste plâgeri, dar ca niste realitãti care se gãsesc în ATI si încercãm împreunã sã le remediem.
Rep. Spuneti ca v-au zis medici în particular despre anumite probleme. Sunteti si dumneavoastrã medic si am observat de câte ori am mers si în spitale faptul cã medicii sunt dispusi sã spunã de problemele din acel spital, dar nu întotdeauna public pentru cã existã teama de manager, de ministru… S-ar putea rezolva problemele dacã toatã lumea din spital ar vorbi? Ar fi altceva?
NT: Este o asumare pe care trebuie sã o avem fiecare dintre noi ca profesionist sau ca om. În conditiile în care vedem niste nereguli, trebuie sã fie sesizate. În conditiile în care demonstrãm niste nereguli, la fel, trebuie arãtate.
Rep: În acestã evaluare din sectiile ATI, înteleg cã vor merge inspectori de la inspectia sanitarã de stat, dar si reprezentanti ai ISU. Asta înseamnã cã vor fi verificate inclusiv instalatiile electrice?
Exact. Inclusiv instalatiile electrice si inclusiv aparatura care se aflã în terapie intensivã.
Rep.: În functie de constatãri, se mai poate schimba ceva acum, cu spitalele pline?
NT: Noi am fãcut în acest an o modernizare fortatã, atât ca dotare cât si de adaptare a sectiilor de terapie intensivã în functie de necesitãtile pe care le-am avut în acel moment. Am avut un numãr de paturi pe ATI, am extins aceste terapii intensive, ne-am adaptat la spitalele non-COVID, mergând si acolo pe paturile de ATI. Vreau sã ne asigurãm cã aceastã extensie se face în conditii legale si de sigurantã, atât penntru pacient cât si pentru personalul medical. Reasezarea, reevaluarea, sã spunem, a tot ce înseamnã retele electrice, retele de gaze medicale, aparaturã, circuite epidemiologice sunt ,sã spunem, prioritare în acest moment.
Rep.: Aceste controale, în special pe parte electricã, de ce sunt acum dupã ce am vãzut acestã tragedie? Ar fi trebuit fãcute mai demult? Dacã da, de cine s-au fãcut?
NT: Astea sunt lucruri care tin de managementul fiecãrei untitãti. Fiecare aparaturã are o mentenantã, existã acele contracte de mentenantã sau nu, sau din anumite considerente. Sunt prea scumpe, poate n-au mai fãcut aceste contracte si au solicitat doar atunci când au fost probleme reale. Restul poate au lãsat de pe o zi pe alta. Momentul este un moment în care nu facem neaparat un control, facem o evaluare a tot ce înseamnã instalatii, a tot ce înseamnã aparaturã si a tot ce înseamnã circuite. Ele pot fi remediate. În acest momente, aceste evaluãri nu sunt cele care vor da amenzi sau vor da anumite restrictii. Nu!
Rep.: Sunt spitale care nu au contract de mentenantã pentru cã nu au bani pentru asta?
NT: Pot fi si astfel de lucruri. Uitati-vã cã în sistemul medical, cã tot vorbim despre sistemul medical în acest moment, multe din bugete o sã vedem cã 75% – 85% sunt cheltuieli de personal. Restul rãmâne pentru activitatea medicalã si pentru toate celelalte, inclusiv mentenantã.
S-ar putea repeta aceastã tragedie într-un alt spital, având în vedere cã sectiile sunt în continuare suprapopulate, este foarte multã aparaturã în aceastã terapie intensivã? Iar pandemia încã nu e la final.
Aceste evaluãri se fac tocmai în sensul în care sã nu se repete astfel de evenimente, dar nu putem lãsa doar în seama acestor evaluãri. Avem administratii locale, avem management ale spitalelor care trebuie sã se ocupe în fiecare zi de acest lucru. Sã verifice în fiecare zi, sã ai acea firmã de mentenantã. Multe dintre spitale merg pe, eu stiu… regim propriu în lucrãrile din interior, în evaluãri, în toate, cu personalul pe care-l au pe diferite sectoare. Recomandarea este de a evalua tot ce avem activitate medicalã, tot ce avem dotãri, tot ce avem utilitãti în acea unitate sanitarã cu personal de specialitate.
Rep.: Domnule ministru, stim cu totii cã infrastructura din sãnãtate este foarte veche. Sunt spitale care au si peste 100 de ani, controalele însã sunt fãcute pe norme actualizate. Practic este aproape imposibil ca în aceste spitale sã fie îndeplinite circuite. Deci sunt manageri care spun cã lupta lor asta este, sã îndeplineascã circuitele asa cum trebuie si este un lucru foarte greu. Când si cum s-ar putea produce în sistemul de sãnãtate o modernizare atât de profundã încât pacientul sã si simtã acest lucru?
NT: La fel, mã repet. Noi suntem si am fost în acesti 30 de ani si nu mai vorbesc în ultimele 7-8 luni într-o modernizare fortatã a acestui sistem medical. Dacã pânã în aceastã pandemie unii bãnuiam, altii stiam ce este sistemul, în acestã pandemie s-a dezgolit. I-am vãzut lipsurile toate.
Rep.: Dacã ati avea coordonarea spitalelor, cîti dintre manageri ar rezista?
NT: La un moment dat, la începutul pandemiei, am spus cã 80% dintre manageri ar trebui schimbati. Îmi mentin aceeasi pãrere.
Rep: Existã o centralizare la minister în legãturã cu numãrul de paturi de terapie intensivã? A numãrului de pacienti, cîti sunt intubati, cîti ventilati.
NT: Da, noi am avut aceastã informare de la începutul acestei pandemii, iar odatã cu sãptãmâna trecutã, când a început Inspectia de Stat sã meargã în terapiile intensive, am mers în acest context pe numãrul de paturi în terapie intensivã, numãrul de paturi libere în terapie intensivã, cele ocupate dacã sunt cu pacienti ventilati mecanic, dacã sunt pe CPAP neinvaziv sau care sunt un grad de insuficientã respiratorie si au nevoie de oxigenoterapie.
Rep. Cîti sunt cu CPAP, cîti sunt intubati astãzi?
NT: În terapie intensivã, numãrul pacientilor e în dinamicã evolutia lor, putând vindeca, ameliora sau mergând spre un regres. Si multi dintre cei care erau pe un CPAP sã meargã pe invaziv. Dimineatã erau 356 care erau intubati, ei sunt în dinamicã, pot creste la un moment dat sau pot scãdea, ameliorându-se sau prin decesul unora dintre ei.
Rep: Ati spus cã în urma mãsurilor luate suntem undeva la un plafon de 10.000, destul de ridicat totusi. Vã gânditi si la alte mãsuri? Vã asteptati la o crestere în continuare a cazurilor, având în vedere cã astãzi premierul împreunã cu dvs. ati anuntat si alte spitale COVID?
NT: Da, dupã cum am spus, noi gestionãm si adaptãm niste paturi de terapie intensivã, iar când am spus terapie intensivã, sunt cei mentionati anterior care au 7-14 zile, sunt cei care pot decompensa cel mai des si care în a doua fazã a bolii ajung si pe terapie intensivã. De aceea, noi nu gestionãm doar ultimele zile sau ultima sãptãmânã când vedem în acel platou, în terapie intensivã gestionãm mai mult de 10-14 zile si atunci noi pregãtim aceste paturi în continuare. Si, desi vedem un numãr care se plafoneazã la 9-10.000, vedem în acelasi timp rãmânând în terapie intensivã 1.180 de pacienti, vedem în acelasi timp un numãr de decese, vedem în acelasi timp cazurile care trec în faza a doua a bolii, care sunt în boli infectioase si care necesitã la un moment dat terapie intensivã.
Deci gestionãm dincolo de cele sapte zile pe care le vedem în platou, gestionãm mai mult de 10-14 zile cazurile pe care le vedem si vom vedea în aceastã perioadã pe terapie intensivã. De aceea, adaptarea sau evidentierea altor paturi de terapie intensivã precum si a altor unitãti spitalicesti care pot completa cu paturi de terapie intensivã este principala noastrã preocupare în aceastã perioadã, atât în Bucuresti, cât si în teritoriu.
Rep.: Câte ar putea fi în plus?
NT: În jur de 200 de paturi operationalizãm pentru aceastã sãptãmânã.
Rep.: Pentru COVID?
NT: Pentru COVID, de terapie intensivã, atât în teritoriu cât si în Bucuresti.
Rep.: În Bucuresti, câte spitale vor fi desemnate COVID si care?
NT: În Bucuresti avem 21 de spitale în acest moment care sunt COVID sau partial COVID. Majoritatea dintre ele sunt de terapie intensivã cum sunt Floreasca, Spitalul Universitar, care intervin cu paturi de terapie intensivã. Noi intentionãm sã operationalizãm astãzi si Spitalul Cantacuzino care sã vinã cu paturi de terapie intensivã. Si, în mãsura în care va fi nevoie, evaluãm si alte spitale în perioada urmãtoare.
Evaluãm în general în avans cu sapte zile un potential de terapie intensivã.
Rep.: Sunt pacienti în terapie intensivã în acest moment care nu ar trebui sã fie acolo?
NT: Este evaluarea pe care o face medicul curant. Nu as merge atât de departe. Evaluarea medicului curant trebuie sã meargã efectiv în directia în care examenul clinic si paraclinic aratã starea pacientului respectiv. În momentul în care o evaluare a medicului curant o superficializare a stãrii respiratorii, un necesar de oxigen, poate acesti pacienti ar trebui sã meargã în terapiile intermediare. Dar, mã repet, decizia este a medicului curant, în evaluarea pe care o face pacientului pe care îl are în grijã.
Rep.: Sunt colegi de-ai dvs., medici, care spun cã mãsurile restrictive luate pânã acum nu sunt suficiente. Am putea vedea si alte mãsuri în viitor?
NT: Dupã cum ati vãzut, mãsuri la noi au fost pânã la un anumit punct, apoi a intervenit carantina în unele orase. Cred cã acestea sunt mãsurile pentru urmãtoarea perioadã în conditiile în care o crestere sau o transmitere în comunitate va fi asa de accentuatã încât nu vom ajunge decât la carantinarea acelei localitãti. Dar eu sunt adeptul mãsurilor din ce în ce mai… reglementãrilor, ca sã nu spun mãsurilor restrictive care ar trebui si respectate, evaluatã operationalizarea lor, punerea în practicã si, în acelasi timp, mãsurile care fac ca ele sã fie respectate în acelasi timp. Eu vãd în douã-trei sãptãmâni de la aceste mãsuri o scãdere a cazurilor noi. Si, dacã vrem sã mergem si pe o pantã descendentã, va trebui sã pãstrãm încã douã-trei sãptãmâni aceste reglementãri.
Rep.: Despre vaccin mai existã vreo noutate? În acest vaccin îsi pun si cadrele medicale speranta.
N.T.: Dupã discutiile pe care le-am avut permanent cu Comisia Europeanã, sunt contracte semnate cu firme care produc acest vaccin, sunt si firme care produc vaccin care trebuie tinut la minus 20 grade, sunt si firme care produc între 2-8 grade. În mãsura în care va fi pus pe piatã în prima lunã a anului viitor, sã sperãm cã putem sã primim si noi transele corespunzãtoare tãrii noastre.
Rep: Acestã strategie de vaccinare este gata?
NT: Da, este gata. Noi numai trebuie s-o adaptãm la tipul de vaccin care ne va veni în functie de firma care va fi gata prima datã.
