Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit, într-un interviu acordat pentru Digi24, despre problemele cu care se confruntă spitalele românești. Acesta a declarat că foarte multe unități sanitare din țară preferă să facă evaluări, lucrări de interior și de mentenanță cu personalul propriu, în loc să apeleze la firme de specialitate. Șeful Sănătății și-a cerut scuze și spune că a fost înțeles greșit atunci când a afirmat că “suntem vinovați cu toții de ce s-a întâmplat în sistemul sanitar în ultimii 30 de ani”. Nelu Tătaru a mai precizat că pentru a reforma cu adevărat spitalele din țară, 80% dintre manageri ar trebui înlocuiți. Citiți în rândurile de mai jos o radiografie a sistemului de sănătate, care pare a fi mai bolnav decât pacienții care apelează la serviciile lui.
Ați făcut o declarație în acea seară care a atras atenția oamenilor și cumva s-au revoltat în momentul în care ați spus că suntem toți vinovați de ce s-a întamplat în sistemul de sănătate în acești 30 de ani. Sunt oameni care spun că n-ar fi trebuit ca dumneavoastră să le asociați eșecul guvernelor de până acum.
Cred că am fost greșit înțeles și îmi cer scuze pentru acest lucru societății civile sau pacienților dacă au crezut că ei sunt cei vizați. Nu. În acești 30 de ani au fost diverse guverne, au fost diverși miniștri ai Sănătății, au fost administrații locale, au fost factori politici, au fost interese locale sau personale care au dus la situația sistemului pe care o vedem în acest moment.
De aceea, în tot ce înseamă reforma din Sănătate înseamnă o schimbare radicală, atât legislativă cât la nivel de administrare a acestor spitale. Coordonarea acestor spitale ar trebui să ajungă la Ministerul Sănătății, în condițiile în care atunci când am decis în primele două luni când a fost și starea de urgență, luăm elementul Suceava.
Urmările de la Neamț sunt 10 persoane decedate, un medic erou încercând să salveze alți pacienți, deocamdată nu avem un vinovat. Vă simțiti în vreun fel responsabil pentru ce s-a întamplat acolo? Puteați să evitați această tragedie cumva?
Mă repet. Să vedem episodul Suceava. La Suceava am putut decide. Suceava fiind cel mai mare focar pe care l-am avut noi până acum în condițiile în care era calificat ca și „Lombardia României”. Acolo am decis, am și militarizat. Am schimbat pe o optică managerială, am impus niște reguli și niște restricții.
Se impunea ceva anume la Neamț? Făceați ceva anume dacă era spitalul în coordonarea ministerului?
Evaluarea necesarului pe care-l avem în contextul epidemiologic local este cel care ar fi trebuit să dea și perspectiva. Condițiile în care avem nevoie de terapie intensivă, mutarea, eu știu… sâmbătă, a unei terapii intensive de sus jos, în condițiile în care voiam poate un număr mai mare de paturi, în condițiile în care am produs niște modificări în acel sector, în condițiile în care nu aveam aviz al DSP, a dus la… Aflarea în coordonarea Ministerului Sănătății prin, eu știu… extensia lui în teritoriu, care este DSP, dădea poate alte condiții și o altă siguranță acelui loc.
Managerul considerați că ar trebui demis? Nu aveți nici o putere în acest sens.
Așteptăm o evaluare la ce înseamă anchetă a Parchetului General și a ISU. În condițiile în care avem acea evaluare putem lua sau presupune și niște decizii pe care le vor lua consiliile județene sau consiliile locale în administrația cărora se află aceste spitale.
După această tragedie de la Neamț ați dispus să fie mai multe verificări în secțiile ATI pentru ca această situație să nu se repete și în altă parte. Explicați-ne ce înseamnă această verificare? Ce ar putea să se schimbe în funcție de neregulile care vor fi găsite având în vedere că aceste secții sunt pline cu pacienți?
După cum știți, noi avem evaluările în ATI încă de acum o săptămână, în care evaluăm un număr de paturi în ATI, ocuparea acestor paturi. Dacă pacienții aflați pe aceste paturi sunt intubați mecanic, dacă acești pacienți sunt pe mască tip CPAP sau dacă se află pe un grad de oxigenoterapie tocmai în contextul în a restabiliza această terapie intensivă.
Cei care au un grad de insuficiență respiratorie și necesită doar oxigenoterapie pe o branulă, să spunem, atunci pot merge într-o terapie intermediară să putem reloca aceste locuri pentru într-adevăr cei care au nevoie de suport ventilator invaziv sau neinvaziv.
În contextul în care din acestă săptămână aceste controale se continuă, se continuă cu echipe suplimentare ale celor de la ISU și a celor de la ANMDMR care vor evalua fiecare pe palierul lui aparatura, circuitele oxigen și gaze medicale precum și tot ce înseamă putere electrică și tot ce ține de apanajul ISU.
Sunt niște comisii comune, tocmai pentru a evalua capacitatea acelei terapii intensive, capacitatea aparatelor și capacitatea electrică care poate suporta acele aparate.
Nu vrem să mai sufere nimeni, nici dintre pacienți nici dintre personalul medical, de aceea trebuie să ne asigurăm că aceste terapii intensive sunt calibrate în așa fel încât să nu mai avem aceste derapaje.
În momentul în care ați mers în țară, în spitale, ați primit sesizări de la manageri, de la medicii cu care ați vorbit despre existența acestor probleme din ATI? Pentru că acum, după ce acestă tragedie s-a întamplat, mulți medici spun că și la ei e la fel.
Da… În evaluările mele în țară personal n-am primit, dar din colegi care mi-au spus în diverse discuții, poate particulare, erau și aceste remarci. De aceea și controalele și evaluările pe care le-am trimis în terapiile intensive a fost totuși pentru a evalua realitatea, dar pentru a vedea că într-adevăr acele terapii intensive au activitatea de terapie intensivă și pot suporta acea acea activitate de terapie intensivă în măsura în care erau în acel moment prezenți pacienți.
Ce sunt sesizări îmi vin nu neaparat ca niște plâgeri, dar ca niște realități care se găsesc în ATI și încercăm împreună să le remediem.
Spuneți ca v-au zis medici în particular despre anumite probleme. Sunteți și dumneavoastră medic și am observat de câte ori am mers și în spitale faptul că medicii sunt dispuși să spună de problemele din acel spital, dar nu întotdeauna public pentru că există teama de manager, de ministru… S-ar putea rezolva problemele dacă toată lumea din spital ar vorbi? Ar fi altceva?
Este o asumare pe care trebuie să o avem fiecare dintre noi ca profesionist sau ca om. În condițiile în care vedem niște nereguli, trebuie să fie sesizate. În condițiile în care demonstrăm niște nereguli, la fel, trebuie arătate.
În acestă evaluare din secțiile ATI înțeleg că vor merge inspectori de la inspecția sanitară de stat, dar și reprezentanți ai ISU. Asta înseamnă că vor fi verificate inclusiv instalațiile electrice?
Exact. Inlcusiv instalațiile electrice și inclusiv aparatura care se află în terapie intensivă.
În funcție de constatări se mai poate schimba ceva acum, cu spitalele pline?
Noi am făcut în acest an o modernizare forțată atât ca dotare cât și de adaptare a secțiilor de terapie intensivă în funcție de necesitățile pe care le-am avut în acel moment. Am avut un număr de paturi pe ATI, am extins aceste terapii intensive, ne-am adaptat la spitalele non-COVID, mergând și acolo pe paturile de ATI.
Vreau să ne asigurăm că această extensie se face în condiții legale și de siguranță atât penntru pacient cât și pentru personalul medical.
Reașezarea, reevaluarea, să spunem, a tot ce înseamă rețele electrice, rețele de gaze medicale, aparatură, circuite epidemiologice sunt ,să spunem, prioritare în acest moment.
Acest controale, în special pe parte electrică de ce sunt acum după ce am văzut acestă tragedie? Ar fi trebuit făcute mai demult? Dacă da, de cine s-au făcut?
Astea sunt lucruri care țin de managementul fiecărei untități. Fiecare aparatură are o mentenanță, există acele contracte de mentenanță sau nu, sau din anumite considerente. Sunt prea scumpe, poate n-au mai făcut aceste contracte și au solicitat doar atunci când au fost probleme reale. Restul poate au lăsat de pe o zi pe alta.
Momentul este un moment în care nu facem neaparat un control, facem o evaluare a tot ce înseamnă instalații, a tot ce înseamnă aparatură și a tot ce înseamnă circuite. Ele pot fi remediate. În acest momente aceste evaluări nu sunt cele care vor da amenzi sau vor da anumite restricții. Nu!
Sunt spitale care nu au contract de mentenanță pentru că nu au bani pentru asta?
Pot fi și astfel de lucruri. Uitați-vă că în sistemul medical că tot vorbim despre sistemul medical în acest moment, multe din bugete o să vedem ca 75% – 85% sunt cheltuieli de personal. Restul rămâne pentru activitatea medicală și pentru toate celelalte, inclusiv mentenanță.
S-ar putea repeta această tragedie într-un alt spital, având în vedere că secțiile sunt în continuare suprapopulate, este foarte multă aparatură în această terapie intensivă? Iar pandemia încă nu e la final.
Aceste evaluări se fac tocmai în sensul în care să nu se repete astfel de evenimente, dar nu putem lăsa doar în seama acestor evaluări. Avem administrații locale, avem management ale spitalelor care trebuie să se ocupe în fiecare zi de acest lucru. Să verifice în fiecare zi, să ai acea firmă de mentenanță.
Multe dintre spitale merg pe, eu știu… regim propriu în lucrările din interior, în evaluări, în toate, cu personalul pe care-l au pe diferite sectoare. Recomandarea este de a evalua tot ce avem activitate medicală, tot ce avem dotări, tot ce avem utilități în acea unitate sanitară cu personal de specialitate.
Domnule ministru, știm cu toții că infrastructura din sănătate este foarte veche. Sunt spitale care au și peste 100 de ani, controalele însă sunt făcute pe norme actualizate. Practic este aproape imposibil ca în aceste spitale să fie îndeplinite circuite. Deci sunt manageri care spun că lupta lor asta este, să îndeplinească circuitele așa cum trbuie și este un lucru foarte greu. Când și cum s-ar putea produce în sistemul de sănătate atât de profundă încât pacientul să și simtă acest lucru?
La fel, mă repet. Noi suntem și am fost în acești 30 de ani și nu mai vorbesc în ultimele 7-8 luni într-o modernizare forțată a acestui sistem medical. Dacă până în această pandemie unii bănuiam, alții știam ce este sistemul, în acestă pandemie s-a dezgolit. I-am văzut lipsurile toate.
Dacă ați avea coordonarea spitalelor, câți dintre manageri ar rezista?
La un moment dat, la începutul pandemiei, am spus că 80% dintre manageri ar trebui schimbați. Îmi mențin aceeași părere.
Există o centralizare la minister în legătură cu numărul de paturi de terapie intensivă? A numărului de pacienți, câți sunt intubați, câți ventilați.
Da, noi am avut această informare de la începutul acestei pandemii, iar odată cu săptămâna trecută, când a început Inspecția de Stat să meargă în terapiile intensive am mers în acest conext pe numărul de paturi în terapie intensivă, numărul de paturi libere în terapie intensivă, cele ocupate dacă sunt cu pacienți ventilați mecanic, dacă sunt pe CPAP neinvaziv sau care sunt un grad de insuficiență respiratorie și au nevoie de oxigenoterapie.
Câți sunt cu CPAP, câți sunt intubați astăzi?
În terapie intensivă numărul pacienților e în dinamică evoluția lor, putând vindeca, ameliora sau mergând spre un regres. și mulți dintre ei care erau pe un CPAP să meargă pe invaziv. Dimineață erau 356 care erau intubați, ei sunt în dinamică, pot crește la un moment dat sau pot scădea, ameliorându-se sau prin decesul unora dintre ei.
Ați spus că în urma măsurilor luate suntem undeva la un plafon de 10.000, destul de ridicat totuși. Vă gândiți și la alte măsuri? Vă așteptați la o creștere în continuare a cazurilor, având în vedere că astăzi premierul împreună cu dvs. ați anunțat și alte spitale COVID?
Da, după cum am spus noi gestionăm și adaptăm niște paturi de terapie intensivă, iar când am spus terapie intensivă sunt cei menționați anterior care au 7-14 zile, sunt cei care pot decompensa cel mai des și care în a doua fază a bolii ajung și pe terapie intensivă. De aceea noi nu gestionăm doar ultimele zile sau ultima săptămână când vedem în acel platou, în terapie intensivă gestionăm mai mult de 10-14 zile și atunci noi pregătim aceste paturi în continuare. și deși vedem un număr care se plafonează la 9-10.000, vedem în același timp rămânând în terapie intensivă 1.180 de pacienți, vedem în același timp un număr de decese, vedem în același timp cazurile care trec în faza a doua a bolii, care sunt în boli infecțioase și care necesită la un moment dat terapie intensivă.
Deci gestionăm dincolo de cele șapte zile pe care le vedem în platou, gestionăm mai mult de 10-14 zile cazurile pe care le vedem și vom vedea în această perioadă pe terapie intensivă. De aceea, adaptarea sau evidențierea altor paturi de terapie intensivă precum și a altor unități spitalicești care pot completa cu paturi de terapie intensivă este principala noastră preocupare în această perioadă, atât în București, cât și în teritoriu.
Câte ar putea fi în plus?
În jur de 200 de paturi operaționalizăm pentru această săptămână.
Pentru COVID?
Pentru COVID, de terapie intensivă, atât în teritoriu cât și în București.
În București câte spitale vor fi desemnate COVID și care?
În București avem 21 de spitale în acest moment care sunt COVID sau parțial COVID. Majoritatea dintre ele sunt de terapie intensivă cum sunt Floreasca, Spitalul Universitar, care intervin cu paturi de terapie intensivă. Noi intenționăm să operaționalizăm astăzi și Spitalul Cantacuzino care să vină cu paturi de terapie intensivă. și în măsura în care va fi nevoie evaluăm și alte spitale în perioada următoare.
Evaluăm în general în avans cu șapte zile un potențial de terapie intensivă.
Sunt pacienți în terapie intensivă în acest moment care nu ar trebui să fie acolo?
Este evaluarea pe care o face medicul curant. Nu aș merge atât de departe. Evaluarea medicului curant trebuie să meargă efectiv în direcția în care examenul clinic și paraclinic arată starea pacientului respectiv. În momentul în care o evaluare a medicului curant o superficializare a stării respiratorii, un necesar de oxigen, poate acești pacienți ar trebui să meargă în terapiile intermediare. Dar mă repet, decizia este a medicului curant, în evaluarea pe care o face pacientului pe care îl are în grijă.
Sunt colegi de-ai dvs., medici, care spun că măsurile restrictive luate până acum nu sunt suficiente. Am putea vedea și alte măsuri în viitor?
După cum ați văzut, măsuri la noi au fost până la un anumit punct, apoi a intervenit carantina în unele orașe. Cred că acestea sunt măsurile pentru următoarea perioadă în condițiile în care o creștere sau o transmitere în comunitate va fi așa de accentuată încât nu vom ajunge decât la carantinarea acelei localități. Dar eu sunt adeptul măsurilor din ce în ce mai… reglementărilor, ca să nu spun măsurilor restrictive care ar trebui și respectate, evaluate operaționalizarea lor, punerea în practică, și în același timp și măsurile care fac ca ele să fie respectate în același timp.
Eu văd în două-trei săptămâni de la aceste măsuri o scădere a cazurilor noi. și dacă vrem să mergem și pe o pantă descendentă va trebui să păstrăm încă două-trei săptămâni aceste reglementări.
Despre vaccin mai există vreo noutate? În acest vaccin își pun și cadrele medicale speranța.
După discuțiile pe care le-am avut permanent cu Comisia Europeană sunt contracte semnate cu firme care produc acest vaccin, sunt si firme care produc vaccin care trebuie tinut la minus 20 grade, sunt și firme care produc între 2-8 grade. În măsura în care va fi pus pe piață în prima lună a anului viitor să sperăm că putem să primim și noi tranșele corespunzătoare țării noastre.
Acestă strategie de vaccinare este gata?
Da, este gata. Noi numai trebuie s-o adaptăm la tipul de vaccin care ne va veni în funcție de firma care va fi gata prima dată.
