-3.1 C
Vaslui
01-feb.-2023

Ionel Sandu face iarăși un gest care uimește pe toată lumea. Duce 750 de elevi de la „Racoviță” la teatru

- Advertisement -

PROIECT… Un liceu îsi duce toti elevii la teatru. Da, se întâmplã în Vaslui, locul în care, pe nedrept, s-a spus adesea cã nu se întâmplã nimic sau cã se întâmplã doar lucruri negative. Initiativa apartine Liceului Teoretic „Emil Racovitã” Vaslui si a apãrut în urmã cu mai multi ani din dorinta de a le oferi celor 750 de elevi si alte posibilitãti de petrecere a timpului, în afara activitãtilor din liceu. Biletele vor fi plãtite de omul de afaceri Ionel Sandu, cel care crede cu tãrie cã viitorul judetului apartine tinerei generatii. Acesta nu este la prima astfel de actiune. E cunoscut pentru implicarea sa în șahul vasluian, dar mai ales în sustinerea olimpicilor vasluieni, cãrora în aceastã varã le-a organizat o tabãrã de pregãtire. Acum vrea sã ducã 750 de elevi la teatru, cu un convoi de autocare. De la FC Vaslui, din orasul nostru nu au mai plecat atât de multe autobuze în convoi deodatã. Va fi un real eveniment. Frumos este cã între elevi si omul de afaceri s-a creat acest parteneriat. Ionel Sandu achitã biletele la teatrul iesean, iar elevii îsi plãtesc transportul, iar împreunã câstigã pe termen lung.

Deplasarea va fi fãcutã cu 16 autocare închiriate. „Din experientele trecute, elevii sunt foarte încântati cã merg la teatru. Se bucurã cã au ocazia aceasta pentru cã nu toatã lumea are posibilitatea sã meargã la Iasi, multi nu au mijloace de transport personale, iar cu trenul sau microbuzul este mai greu, pentru cã nu sunt la orice orã. Urmeazã sã înaintãm adrese cãtre Politia Vaslui si Politia Iasi pentru a le informa cu privire la deplasarea noastrã. 16 autocare înseamnã mult si putem bloca circulatia”, a declarat prof. Cezarina Scutaru, directarea Liceului „Emil Racovitã” Vaslui. Ionel Sandu îsi explicã gestul de a sponsoriza aceastã actiune, mai ales cã e vorba de o sumã importantã de bani, peste 15.000 de lei, la prima strigare. Acesta crede cã prin teatru, muzicã si literaturã putem învinge violenta, cruzimea si lipsa de empatie. «Nu ne place când vedem la televizor cã la Vaslui nu stiu ce betiv a comis o crimã sau un viol, ne punem mâinile la ureche când auzim stiri despre frati vasluieni care se omoarã între ei din cauza alcoolului sau, mai grav, de copiii care dau în cap pãrintilor pentru câtiva bani cu care sã meargã la cârciumã în sat. Vãd chiar niste politicieni care îi înfiereazã pe jurnalistii cu mânie proletarã si îi considerã vinovati cã propagã astfel de stiri la nivel national. Dar nimeni nu vrea sã vadã cauza. De unde vine tot acest val de violentã si unde greseste societatea de se ajunge aici? Pe vremuri mã enervau depanatorii TV, care veneau în preajma sãrbãtorilor de iarnã sã repare televizorul. Schimbau o rezistentã, mergea televizorul pânã dupã Revelion si apoi se strica iar. Smecherul venea, schimba piesa defectã, dar nu rezolva cauza. Si era firesc ca televizorul sã se tot strice pânã venea un inginer electronist care rezolva problema. Si în cazul nostru, e mai usor sã dai vina pe jurnalistii care-si fac treaba, decât sã vezi în profunzime unde este problema, care sunt resorturile care declanseazã aceste pusee de violentã, de se ajunge la grozãvii care socheazã o tarã întreagã. Îi judecãm pe bietii oameni din sate fãrã sã ne gândim cã acestia socializeazã doar în crâsme, unde obligatoriu pentru a fi primit trebuie sã bei alcool. Pe vremuri mai erau sezãtori, oamenii mai erau angrenati în tot soiul de activitati. Au venit comunistii au distrus vechile obiceiuri în satele românesti, dar au pus ceva în loc. Au culturalizat masele fortat. Aduceau teatrul si cinematograful în fiecare sat. Era instructor care se ocupa numai de culturã. Acum nu e nimic în satele depopulate. Decât magazine transformate în locuri unde se serveste vin si tuicã la pahar sau se vând tigãri la bucatã, iar celebra Poianã a lui Iocan a devenit Cârciuma lui nea Vasile, unde nu se mai bea tutun si se fac dezbateri politice, ci se bea alcool pe rupte si se discutã despre serialul Las Fierbinti. Pe vremuri, duminica toatã lumea era la bisericã dimineatã, comunistii i-au dus pe bãrbati si copii pe terenul de fotbal, acum nu mai avem nici fotbal, iar corul de la bisericã rivalizeazã cu manelele de la terasã. Pe timpul comunismului, în Divizia Judeteanã erau trei serii la fotbal, acum nu mai avem decât o serie si aceea gata sã se desfiinteze. Ce se întâmplã astãzi în societatea vasluianã e consecinta a ceea ce am plantat în comunitate. Am înfiintat dupã 1989 câte 10-15 crâsme în comunã si am închis Cãminul Cultural sau terenul de fotbal si e normal sã „culegem” doar crime si violuri. Asa cã, ce vinã au jurnalistii?», a spus Ionel Sandu.

„Suntem extrem de bucurosi cã oamenii de afaceri locali înteleg cât de important este sã faciliteze elevilor accesul la culturã

De asemenea, directoarea de la Liceul „Emil Racovitã” ne-a vorbit si despre cât de important este ca elevii din orasele mici sã aibã acces la culturã în mod constant, nu doar de câteva ori pe an. „Noi, profesorii de la Racovitã, încercãm sã le arãtãm elevilor nostri cã lumea asteaptã sã fie descoperitã. Ne implicãm cu tot sufletul în organizarea unor activitãti variate, ne ocupãm de dezvoltarea lor culturalã pentru cã, pur si simplu, ne pasã. Desigur, deplasarea la teatru cu toatã scoala este o veritabilã provocare, dar eu o vãd mai ales ca pe o activitate utilã. În contextul în care elevii au nevoie de repere educationale autentice, vizionarea unui spectacol de teatru împreunã cu profesorii lor poate fi o bunã ocazie de a se descoperi reciproc, de a petrece timp de calitate împreunã, toate acestea într-o locatie splendidã, Sala Mare a Teatrului. O astfel de activitate implicã resurse umane si financiare serioase, suntem extrem de bucurosi cã oamenii de afaceri locali înteleg cât de important este ca si elevilor dintr-un oras mic, de provincie, asa cum este Vasluiul, sã li se faciliteze accesul la culturã, astfel încât sprijinul financiar al domnului Ionel Sandu, manager general al societãtii SC Radical Grup SRL, este mai mult decât binevenit”, a declarat prof. Cezarina Scutaru, directoarea Liceului „Emil Racovitã” Vaslui.

Ionel Sandu: „Injectia cu un pic de culturã actioneazã precum vaccinul împotriva prostiei, violentei sau a cruzimii”

Managerul de la Radical Grup, Ionel Sandu, e de acord cu proiectul celor de la „Racovitã”, ba mai mult, acesta face o analizã mai profundã, motivând cât de important e ca elevii sã participe la astfel de evenimente: „Avem nevoie de culturã în sate, de învãtãtori si profesori care sã promoveze obiceiurile si datinile strãbune, sã aducem trupe de teatru în sate, nu manelisti la Zilele Comunelor. Când am auzit de initiativa celor de la Liceul „Emil Racovitã”, m-am bucurat. Astãzi, aceastã injectie cu culturã a elevilor de la acest liceu e mai bunã decât orice vaccin anti-violentã. Nu poti citi o piesã de teatru a lui Caragiale si apoi sã te bati cu ciomegele în discotecã. Nu poti asculta vals si apoi sã te apuci de violat femei. La Albesti, în satul meu natal, am fãcut tot ce mi-a stat în putintã sã readuc la luminã obiceiurile de Anul Nou. Am editat o carte cu urãturi, pentru a le rãmâne urmasilor dovada cã în trecut oamenii erau mai preocupati ca acum sã facã versuri. Sprijin elevii performanti ai Vasluiului pentru cã, cu disperare cred cã geniile vin de acolo de unde nu te astepti. Iar la Vaslui, dupã ce economia a murit, doar învãtãmânt mai avem, cât o mai trãi aceastã generatie superbã de profesori. Sã ne gândim cã dintr-un sat din comuna Dãnesti au plecat trei mari academicieni, iar judetul nostru musteste de genii care lucreazã în cele mai importante institutii din lume. Pe unde treci, nu ai cum sã nu auzi cã acolo e si-un vasluian. Am fost la Cern, la acceleratorul de particole si acolo m-am întâlnit cu un vasluian. În Barcelona face senzatie Marcela Topor, la New York Micuta Picasso, e la fel de cunoscutã ca primarul orasului, la Paris, la Sorbona huseanca Adina Ciomaga predã matematicã la cel mai înalt nivel, nu mai vorbim de universitãti celebre care sunt pline de profesori vasluieni sau spitale universitare în care sunt foarte multi medici vasluieni renumiti. Iatã, aceasta este averea judetului nostru si de aici plecãm. Concluzia? Antidotul perfect pentru violentã, cruzime si prostie este injectia cu culturã. Faptul cã 750 de elevi vor merge la Iasi, la teatru, e cel mai bun lucru pe care pot sã-l fac eu ca om care iubesc Vasluiul, fãrã sã mã prefac pe Facebook cã sunt mândru cã sunt vasluian, dar stau în Iasi sau Bucuresti”.

Elevii de la „Racovitã” vor viziona spectacolul „Gaitele”

Astfel, luna urmãtoare, pe 28 februarie, când va fi marcatã Sãptãmâna „Scoala Altfel”, toti cei aproximativ 750 de elevi ai liceului vor merge la Teatrul National „Vasile Alecsandri” Iasi. Acestia vor avea ocazia sã vizioneze, împreunã cu profesorii lor, piesa de teatru „Gaitele” de Alexandru Kiritescu, în regia lui Ovidiu Lazãr. Spectacolul spune povestea Anetei Duduleanu si a celor doi fii ai sãi, George si Ianache. Desi piesa a fost publicatã în 1929, realitãtile pe care le prezintã sunt aceleasi din ziua de azi. „Tot sistemul de personaje, de relatii si de situatii din „Gaitele” stã pe terenul mereu miscãtor, perfid si pãstos al Clanului, înteles ca matrice formalã de a trãi doar pentru tine, prin tine si cu tine ca unic aliat împotriva celorlalti. Spectacolul are douã planuri vizibile: unul al «gaitelor», stabile, devorante, întepenite într-un trecut continuu care înseamnã prezent doar pentru ele, pe care si-l consumã jucând cãrti, bârfind, certându-se, fãcând si desfãcând intrigi uneori ieftine si agresive, cu adevãrat primejdioase alteori. Îsi anexeazã sau vor sã îsi anexeze, tropãind de implicare, terenuri, case, obiecte, rude, oameni… Celãlalt plan este cel al tinerilor care fie cã luptã din rãsputeri sã aibã o viatã personalã într-un context ostil, fie cã nu îsi aflã rostul si locul în perimetrul dizolvant al clanului, fie cautã sã se regãseascã dupã ce s-au rãtãcit prin vãmile destinului, sau care, pur si simplu, se opun nonsalant si fãtis «gaitelor»”, spune regizorul piesei de teatru, Ovidiu Lazãr.

CJ Vaslui finanteazã teatrul din Bârlad, iar actorii nu joacã piesele de teatru si la Vaslui

ENIGMĂ… Ionel Sandu criticã pe cei de la Consiliul Judetean Vaslui, care, desi finanteazã teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad, la Vaslui spectacolele acestora nu se joacã la Casa de Culturã. I-ar fi plãcut ca, cu cei 750 de copiii de la Racovitã, sã vadã o piesã interpretatã de actori bârlãdeni. «Nu-i înteleg pe cei de la Consiliul Judetean Vaslui. Sustin financiar teatrul de la Bârlad, Victor Ion Popa, iar trupa lor nu joacã niciun spectacol la Vaslui. Tot stãm si o dãm dupã piersic, cã asteptãm sã se renoveze Casa Armatei. Dar avem Casa de Culturã! De ce, atunci când se monteazã o piesã la Bârlad, din banii locuitorilor acestui judet, aceasta nu se joacã si la Vaslui, Husi sau Negresti. Vãd cã politicienii nostri îsi fac poze cu sloganul „mândru cã sunt vasluian”, dar nu fac nimic concret ca sã mã pot si eu mândri cã sunt din aceiasi localitate cu ei. Eu, de exemplu, sunt mândru cã lunar virez la bugetul de stat miliarde de lei, ca sã aibã ei de salarii babane. As fi vrut ca cei peste 15.000 de lei cu care o sã cumpãr biletele la teatrul din Iasi sã fi ajuns la actorii de la Bârlad, iar cei 750 de copii sã umple pânã la refuz Casa de Culturã de la Vaslui, dar mai marii nostri nu sunt în stare sã asigure suport pentru astfel de actiuni. Nu avem nevoie de concerte numai de Zilele Vasluiului, de 1 Mai sau de Revelion, ci sãptãmânal mãcar de-o piesã de teatru care sã ne schimbe felul nostru de a vedea lumea, altul decât cel vãzut din lungimea ciomagului. Astãzi am decis sã mergem la Iasi cu elevii de la „Racovitã”, iar mâine trag nãdejde cã vom vedea un spectacol la Vaslui, montat de actorii nostri talentati de la Teratrul „Victor Ion Popa” din Bârlad. Credeti cã cer prea mult?», a mai spus Ionel Sandu.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.