1.6 C
Vaslui
01-dec.-2022

Istoria unui OM care acum 116 ani înfiinta prima bibliotecã în tinutul Tutovei

- Advertisement -

INVITATIE…Biblioteca Municipalã „Stroe S. Belloescu” Bârlad vã invitã la conferinta „Contributia Bibliotecilor Publice la Dezvoltarea Personalitãtii Culturale a Comunitãtii”, organizatã cu ocazia aniversãrii a 116 ani de lecturã publicã la Bârlad. Evenimentul este organizat sub egida Consiliului Local Bârlad si se va desfãsura în Sala de lecturã a Bibliotecii Municipale „Stroe S. Belloescu”, astãzi, 15 noiembrie a.c., începând cu orele 11.00. Vor participa invitati de seamã, precum Valeriu Stancu, Teodor Pracsiu, Simion Bogdãnescu, Mihai Apostu, Laurentiu Chiriac, Daniela Oatu, Gelu Voicu Bichinet. Acestia vor lua cuvântul si vor intra în dialog cu publicul prezent.

Pe 15 noiembrie 1906 ia fiintã prima bibliotecã publicã din tinutul Tutovei, actuala Bibliotecã Municipalã „Stroe S. Belloescu” Bârlad, din initiativa unui grup de intelectuali bârlãdeni, organizati într-un comitet de initiativã al cãrui presedinte era George Tutoveanu. Pe 29 noiembrie 1909, profesorul onorific Stroe S. Belloescu doneazã Primãriei clãdirea actualã, sub numele de Casa Nationalã„, cu mentiunea: …Acest asezãmânt nu va putea servi decât numai ca bibliotecã publicã, pinacotecã si muzeu„.

Despre dascãlul care a însufletit Bârladul

Atasamentul fatã de elevi si respectul pentru învãtãturã l-au determinat pe cel care obtinuse la 25 de ani diploma de inginer la Universitatea din Gent (Belgia) sã iubeascã matematica mai mult din perspectiva didactico-pedagogicã decât din cea inginereascã. Membru al Consiliului General al Ministerului Instructiunii Publice, Stroe Belloescu a fost si senator de Tutova în Parlamentul tãrii din partea Partidului National Liberal, comandant de batalion în Rãzboiul de Independentã de la 1877, presedinte al „Ligii Culturale” si autor de manuale de matematicã pentru elevii de liceu. Mai înainte de toate, Stroe Belloescu a fost un profe­­sor-model, cu chemare cãtre stiintã si cu iubire pentru aproape; un filantrop convins cã scoala si Biserica pot lumina omul de la sat. Școlit în Belgia, tânãrul a ales o carierã didacticã. La vârsta de 26 de ani, cel nãscut în martie 1838 la Câmpina (Prahova) în familia lui Stroe Beloiu, era numit profesor de matematicã si director la Gimnaziul Real din Brãila. Doi ani mai târziu, se transferã la Liceul „Codreanu” din Bârlad, unul dintre primele licee din România secolului XIX. Era imposibil sã nu-l remarci pe profesorul Belloescu pe strãdutele târgului din tinutul Tutovei. Cât a fost profesor, prin Liceul ­„Codreanu” au trecut Vlahutã si Ibrãileanu, dar si Al. Philippide, cel care avea sã devinã întemeietorul scolii lingvistice iesene.

Casa Nationalã – Biblioteca „Stroe Belloescu”, reper cultural pe harta Bârladului

În generozitatea sa, profesorul nu uitase de orasul în care slujise la catedrã peste trei decenii. Din dorinta înfiintãrii unei biblioteci, în perioada 1906-1908, acesta construieste din banii sãi un asezãmânt cultural în stil neoromânesc, dupã proiectul arhitectului D. Hârjeu. Îl boteazã „Casa Nationalã” si îl doneazã Primãriei în 1909, mentionând cã acesta va putea servi doar ca bibliotecã publicã, pinacotecã si muzeu. Edificiul devenea si sediu al ­„Ligii Culturale”, adãpostind în 1914 si primul muzeu al jude­tului Tutova, prin grija Episcopului Iacov Antonovici. La „Casa Nationalã”  aveau loc conferinte sau sezãtori ale „Academiei Bârlãdene”. Personalitãti ale vremii si institutii prestigioase au donat cãrti cãtre Biblioteca din Bârlad, astfel încât, în preajma Primului Rãzboi Mondial, aceasta numãra aproape 10.000 de volume.

Omorât de tâlharii din Beresti!

„Îndatã ce corpul meu va fi scãldat, sã fie asezat în Casa Nationalã, de unde, într-un car cu doi boi, sã fie dus si îngropat în Biserica din comuna Grivita si carul si boii sã fie dati unor însurãtei sãteni” (Testament, 9 iunie 1912). Dupã câteva luni de la scrierea testamentului, aproape de sãrbãtoarea Sfântului Dumitru, profesorul Stroe S. Belloescu sfârseste tragic. Cel care din putinul lui dãruise bani, haine si cãrti, este asasinat în casa din Bârlad, împreunã cu vizitiul sãu, de cãtre un grup de tâlhari din Beresti care l-au crezut bogat. La Casa Nationalã l-a privegheat tot Bârladul, iar înmormântarea lui a rãmas în memoria oamenilor si în tipãriturile vremii.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.