Județul Vaslui este inexistent în Planul Național de Redresare și Reziliență

DIFERENȚE… În timp ce drumurile comunelor clujene se modernizează cu milioanele de euro de la Uniunea Europeană, drumurile din comunele vasluiene rămân la stadiul de ulițe, unde doar căruțele mai pot circula pe vreme ploioasă

DEZAVANTAJAȚI… Dezvoltarea județului Vaslui nu este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acolo unde se regăsesc comunități mult mai mici, din alte regiuni ale țării. Comuna Jucu, spre exemplu, din județul Cluj, cu o populație de 4.700 oameni, are prevăzute în PNRR două drumuri expres cu o lungime de 37 kilometri și cu o valoare de aproape 280 milioane euro, în timp ce toată regiunea Moldovei are alocate fonduri pentru o singură bretea rutieră, de la Iași până la Lețcani, care va face legătura cu viitoarea autostradă A8.

Uniunea Europeană a decis, anul trecut, să înființeze un instrument financiar temporar în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de Criza Covid-19 și consecințele sale economice. Pilonul principal este Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) care are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro la nivelul UE, România va beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Planul finanțează și proiectele mici care au fost depuse prin PNDL

Partea bună la acest Plan de Național de Relansare și Reziliență îl reprezintă faptul că poate finanța și proiectele mici, depuse de autori­tățile locale, prin Programul Național de Dezvoltare Lo­cală (PNDL), numai dacă se respectă regulile europene, spune europarlamentarul Siegfried Mureșan. “Da, pot fi depuse acolo, dacă respectă regulile europene. Proiectele pregătite pentru care există studii de fezabilitate, care nu sunt finanțate din alte fonduri europene, pot fi trecute pe Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă aceste lucrări se fac în viitor sau dacă au fost efectuate începând cu 1 februarie 2020. Acest plan este unul menit să ajute comunele, întreprinderile, oamenii în criza cauzată de COVID-19, ca atare orice investiție începută după 1 februarie 2020, data care este considerată a fi începutul pandemiei, poate fi finanțată din acest plan, dacă respectă regulamentele europene”, a explicat europarlamentarul român. Potrivit acestuia, există șase direcții în care pot fi folosiți acești bani din PNRR: protecția mediului, reducerea poluării și emisiilor de dioxid de carbon și îmbunătățirea eficienței energetice este prima direcție, apoi digitalizare, competitivitate și coeziune economică – aici banii pot fi folosiți pentru marile proiecte de infrastructură, pentru sectorul privat, pentru IMM-uri și tot de aici se va finanța și structura de irigații, bani pentru reziliență instituțională, pentru întărirea capacității instituțiilor publice care nu au făcut față situației din timpul pandemiei, de exemplu direcțiile de sănătate publică, iar al șaselea pilon este cel al banilor pentru tineret.

Regiunea Nord-Est a României, prinsă cu izmenele în vine, județul Vaslui nu are nici măcar un singur proiect major.

Zilele trecute, Ministerul Fondurilor Europene a pus Planul Național de Redresare și Reziliență în dezbatere publică, astfel aflându-se și marile proiecte care urmează să primească finanțare. Deloc surprizător pentru unii, o mare parte din aceste fonduri va lua drumul Transilvaniei. Clujul , spre exemplu, va beneficia de finanțare pentru metrou, centură metropolitană, tren metropolitan, o porțiune de autostradă, dar și cale ferată. Comuna Jucu, de lângă municipiul Cluj-Napoca, care are o populație de 4.700 oameni, are prevăzute în Planul Național de Rezistență și Reziliență două drumuri expres cu o lungime de 37 kilometri și cu o valoare de aproape 280 milioane euro. Regiunea de Nord-Est a României are un singurm are proiect pe infrastructură, și anume breteaua rutieră, de la Iași până la Lețcani, care va face legătura cu viitoarea autostradă A8. Județul Vaslui, dar și Suceava, Botoșani, Neamț sau Bacău sunt ca și inexistente pe harta marilor proiecte care vor fi finanțate prin Planul Național de Rezistență și Reziliență. Cel mai probabil, județul Vaslui va concura la proiectele mici, finanțate din fondul de reziliență pentru localități, pentru care s-a alocat suma de patru miliarde de euro la nivel național.

Aprobarea Planului stă la mâna social-democraților

Pentru a beneficia de aceste fonduri, toată statele membre ale Uniunii Europene trebuie să-și crească contribuția la fondurile comune, de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut. Dacă un stat nu ar ratifica această decizie, ar crea probleme la nivelul blocului comunitar. În România, majorarea contribuției la bugetul Uniunii Europene a ajuns subiect de dispută între PSD și partidele din Coaliție. Parlamentul trebuie să adopte această majorare, însă fiind vorba de un tratat este nevoie de votul a 2/3 dintre parlamentari. Astfel, coaliția are nevoie și de voturile PSD, partid care la această oră nu pare dispus să voteze mărirea contribuției. Social democrații vor, astfel, să forțeze alocarea unor sume de bani din PNRR și către proiectele administrațiilor conduse de PSD. “Este singura variantă, după ce la buget au împărțit bani doar către administrațiile conduse de partidele din coaliție”, susțin surse din PSD. Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național.




1 COMENTARIU

  1. Moldova este incurajata sa plece la “produs” ca e bine in Romania dar sa ai niste prosti “afara”. Chiar si la radio e reclama daca vrei sa “studiezi” in Marea Britanie dupa Brexit. O mai s*geti… sa vezi ce va trimite toti sclavii pe cap cu hoti si tot neamul lor. 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ