La Negresti se simte din nou pulsul orasului, dupã ce Cristi Rusu a preluat frâiele primãriei

SCHIMBARE… Orasul Negresti începe sã facã primii pasi importanti spre dezvoltare. Nu o spunem noi, ci proiectele începute în ultima jumãtate de an. Este vorba despre cel de întãrire a malurilor râului Bârlad, cel de continuare a lucrãrilor la Piata Agroalimentarã, cel de extindere a retelei de gaz, precum si de demersurile pentru redeschiderea Spitalului Orãsenesc si stimularea investitiilor în Negresti. În acest sens, la începutul sãptãmânii, consilierii locali au adoptat schema de ajutor de minimis pentru firmele care fac investitii de minimum 50.000 euro în oras si angajeazã cel putin trei persoane. Astfel, acestea vor fi scutite de la plata impozitului pe clãdiri si pe teren pe o perioadã de pânã la trei ani. “Stiu cã mai sunt scheme de minimis în judet, însã investitia minimã în alte pãrti e de 200.000 euro. Noi am scãzut pragul, tocmai pentru a fi cât mai accesibili si pentru a putea atrage investitii în oras, pentru cã e o nevoie foarte mare. Încercãm sã digitalizãm si activitatea din primãrie, pentru a usura comunicarea cetãtenilor cu institutia. Din ianuarie vom  trece pe o registraturã electronicã, orice cetãtean care doreste sã transmitã o sesizare scrisã o va putea face online, astfel cã nu mai e nevoie sã vinã la sediul institutiei”, a explicat primarul orasului Negresti, Petru Cristinel Rusu. 

Situat în Podisul Central Moldovenesc, Negrestiul are o istorie prea putin cunoscutã publicului. Potrivit documentãrii prezentate pe site-ul institutiei, prima mentiune “toponimul Negresti trimite la un Negre, identificat printre marii boieri din veacurile XIV-XV, la capãtul unei reconstituiri genealogice care înrudeste în sens cronologic si invers, familiile Huhulea, Sturza, a lui Toader logofãt, Tãutu, logofãtul si a lui Negrea, vornicul lui Alexandru Cel Bun. Mosia Negresti s-a transmis prin mosteniri si unele pãrti prin vânzãri în familiile Sturza, Paladi, Hrisoverghi, Roset, Mavrocordat si Sutu. Partea de jos a mosiei a devenit rãzãseascã în secolul al XVI-lea prin decãderea unor urmasi ai boierilor iar partea de sus a rãmas boiereascã si s-a transmis în familiile mai sus mentionate. În anul 1790 era mentionat cu activitate comercialã, iar în 1820 era mentionat cu dughene, aceasta datoritã unei populatii evreiesti numeroasã începând cu anul 1800. În 1845 era mentionat prin Hrisov domnesc cu târg, iar în anul 1894 a fost mistuit de un incendiu si reconstruit în mare parte, structura stradalã fiind cea de dupã incendiu”. Astãzi, orasul este format din localitatea de resedintã si satele Parpanita, Cãzãnesti, Cioatele, Valea Mare, Poiana si Glodeni.

Primul proiect semnat de noul primar: „Lucrãri de regularizare a cursurilor de apã si a viiturilor pe râul Bârlad”

De o lungã perioadã de timp, Negrestiul este vãzut ca orasul unde “sãrãcia si deznãdejdea si-au fãcut casã. Si-a pierdut industria, tinerii si spitalul. Fonduri europene zero, datorii multe. Locuri de muncã nu sunt, investitori nici atât. Din zece mii de localnici, mai putin de o mie lucreazã” (n.r. descriere în cadrul unui reportaj de televiziune din luna februarie 2019). La alegerile din septembrie, negrestenii au decis cã e momentul unei schimbãri si au dat un vot de încredere unui inginer dintr-o multinationalã: Petru Cristinel Rusu. Aflat de câteva luni la cârma unei localitãti care are o nevoie enormã de investitii, acesta încearcã sã nu-i dezamãgeascã pe cei care si-au pus speranta în el. La o sãptãmânã de la preluarea mandatului, noul primar semna deja primul sãu contract de proiectare si executie. Este vorba despre proiectul „Lucrãri de regularizare a cursurilor de apã si a viiturilor pe râul Bârlad”, care are în vedere întãrirea malurilor râului si refacerea unei portiuni de drum distrusã de ploile din varã. “Norocul meu a fost cã am avut douã mandate consecutive de consilier, cunosc personalul, stiu cum se formeazã un buget, care este trasabilitatea unui document, lucruri esentiale pentru un primar”, a mãrturisit Petru Cristinel Rusu.

Niciun drum din Negresti nu este intabulat, astfel cã nu poate implementa proiecte cu fonduri europene pentru modernizarea lor

Noul edil este constient cã nu-i va fi deloc usor, pentru cã, în ultimii ani, în oras au lipsit investitiile si mai ales proiectele, care ar fi putut dezvolta comunitatea. “Lucrurile nu stau prea grozav. În PNDL II, primãria s-a înscris cu 12 proiecte, iar dintre acestea s-a implementat doar unul – asfaltarea satului Cioatele. Restul de proiecte au fost blocate, pentru cã se pare cã indicatorii tehnico-economici nu mai corespund, adicã s-a ajuns la situatia în care cofinantarea sã fie mai mare decât ceea ce primim de la Guvern, iar asta nu e în regulã. Spre exemplu, pentru proiectul de la grãdinitã primim 150 mii de la Guvern, noi trebuia sã punem undeva pânã pe la 100 mii lei, dar acum suntem nevoiti sã punem 600 mii lei. De unde sã aducem aceastã cofinantare? Ne întrebãm: <mai facem, nu mai facem proiectul?>. Asa se întâmplã când nu esti foarte riguros la întocmirea proiectelor. Pe fonduri europene, nu s-a mai fãcut niciun proiect de la fostul primar Cozma încoace. Ne-am interesat si noi de criteriile pe care trebuie sã le îndeplinim pentru a implementa proiecte pentru modernizarea drumurilor si, din pãcate, nu avem intabulate si cadastrate drumurile nici din Negresti, nici din satele apartinãtoare. Cred cã nici sediul primãriei nu e cadastrat. Fãrã intabulare si cadastru nu putem face nimic, asadar, trebuie sã gãsim resurse pentru a face acest lucru, iar apoi sã solicitãm finantare. Eu mi-am dorit sã refacem organigrama si sã facem un departament pentru proiecte si fonduri europene, însã si acest lucru este greu de pus în practicã, pentru cã avem o problemã de personal. Spre exemplu, în cadrul compartimentului de investitii, pe organigramã figureazã douã persoane, însã una este detasatã la compartimentul Urbanism, unde avem o singurã persoanã. Pe organigramã sunt patru, însã douã persoane s-au îmbolnãvit si sunt în concediu medical. Ne-ar trebui minimum trei persoane la Investitii si minimum douã persoane la Urbanism. La Achizitii avem o singurã persoanã, dacã acea persoanã pleacã în concediu, nu avem cu cine sã o înlocuim”, a explicat primarul.

Lucrãrile la Piata Agroalimentarã din Negresti, reluate dupã opt ani de blocaj

DEBLOCAT…Unul dintre proiectele deblocate recent este Piata Agroalimentarã, care astepta de opt ani de zile sã fie finalizatã. La începutul lunii decembrie, edilul a semnat contractul de executie.  “Piata este construitã în proportie de 40%, însã era blocatã de opt ani de zile, pentru cã e finantatã cu 100% din fonduri proprii. Avem cam douã treimi din bani în buget, sperãm ca la anul sã facem rost de restul de bani. Contractul e pe trei ani, dar eu sper sã fie gata mai repede, chiar l-am încurajat pe constructor sã mã forteze sã caut bani ca sã terminãm mai repede. Nu e deloc plãcut sã-i vezi pe oameni cã stau pe trotuare sã-si vândã produsele”, explicã primarul. Conform proiectului, Piata Agroalimentarã va fi organizatã în zone pentru: galerie comercialã, comercializare lactate, carne si peste, zonã administrativã si zona tehnicã. “Lucrãrile ce urmeazã a se finaliza sunt alimentare cu energie electricã, alimentare cu apã, alimentare cu gaz, canalizare exterioarã, instalatie de paratrãsnet, instalatii de stingere la incendiu, arhitecturã, instalatii electrice si curenti slabi, instalatii termice, ventilare si termotehnice, instalatii sanitare, procurare si montare echipamente tehnice, sistematizare exterioarã. Prin acest proiect, orasul Negresti va avea o piatã agroalimentarã nouã care va duce la îmbunãtãtirea conditiilor pentru desfãsurarea activitãtii comerciantilor si va oferi conditii moderne si sigure atât pentru comercianti cât si pentru cumpãrãtori”, se explica într-o informare a Primãriei Negresti, transmisã la începutul lunii.

Primãria Negresti a solicitat sprijin la CNI pentru refacerea Spitalului Orãsenesc 

AJUTOR…Un alt proiect important este redeschiderea Spitalului Orãsenesc Negresti. “Mi-am asumat acest proiect alãturi de fostul ministru al Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru. Este extrem de important sã-l redeschidem. Sunt douã faze importante în proiect. Prima o reprezintã reconsolidarea si redotarea întregii clãdiri, pentru cã a fost lãsatã sã se degradeze total. Am primit  de la DSP o adresã prin care ni se comunicã cã în Negresti este nevoie de o unitate spitaliceascã, iar împreunã cu o notã de fundamentare, am trimis documentatia cãtre Compania Nationalã de Investitii (CNI) pentru a ne prinde în programul lor. Avem speranta cã o sã ne prindã pe lista sintezã si cã vom primi finantare. Din ce stiu, existã fonduri destinate unitãtilor spitalicesti. Apoi, în colaborare cu DSP, vom cãuta personal medical, tinând cont de faptul cã va avea patru sectii: interne, pediatrie, recuperãri medicale si paliatie”, a mai explicat primarul Petru Cristinel Rusu.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ