ISTORIE… Ieri, Biblioteca Judeteanã “Nicolae Milescu Spãtarul” a gãzduit Conferinta cu tema „Modernizarea României. Provocãrile unei elite (1848-1918)”, prima întâlnire din acest an din cadrul seriei “dupã-amiezelor culturale la Vaslui”. Alãturi de Gelu Voicu Bichinet, directorul bibliotecii, si prof. univ dr. Constantin Dram, s-a aflat de aceastã datã istoricul Liviu Brãtescu, cercetãtor la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” Iasi, din cadrul Academiei Române. Istoricul a povestit vasluienilor prezenti la întâlnire care au fost cele mai importante momente care au stat la modernizarea României, precum si care au fost provocãrile elitei din perioada 1848 – 1918. La final, Liviu Brãtescu a concluzionat, fãcând referire la actiunile întreprinse în trecut de oamenii care au luptat în interesul României, dar si la imaginea deloc mãgulitoare pe care si-au creat-o politicienii de astãzi, cã “avem modele si cred cã procesul acesta de remodernizare a României ar putea fi unul mult mai facil, dacã am putea face un singur lucru: sã deschidem cãrtile de istorie mai des”.
Liviu Brãtescu a prezentat în prelegerea sa informatii cunoscute, dar si mai putin stiute de publicul larg, despre evenimentele cele mai importante din perioada 1848 – 1918, oamenii care au stat la baza lor si elementele care au condus la modernizarea României. Revolutia pasoptistã, Unirea Principatelor si abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, importanta aducerii în tarã a unui print strãin, actiunile întreprinse de Carol I si relatiile pe care le-a avut cu I.C. Brãtianu si Dimitrie A. Sturdza, Rãzboiul de Independentã (Rãzboiul ruso-turc) sunt doar câteva dintre temele atinse de istoric. “Generatia pasoptistã a avut un proiect de modernizare a societãtii românesti, a stiut încotro doreste sã ducã societatea româneascã, proiecte precum Unirea Principatelor, dar si ideea de independentã au fost în cele din urmã îndeplinite. Cred cã întreaga aceastã generatie poate reprezenta si ar trebui sã reprezinte pentru fiecare dintre noi, fiecare dintre cei care au fãcut parte din generatia pasoptistã ar putea sã reprezinte un model. Un model de actiune politicã si mai ales un model de actiune publicã. Vorbim adesea critic la adresa clasei politice. Dar îsi imagineazã cineva oare astãzi faptul cã, dacã la 1857, diplomatia europeanã ia în calcul si ascultã ceea ce doresc reprezentantii natiunii române pentru natiunea românã este rezultatul unei propagande fãcute de elita româneascã, fugitã de la Bucuresti si de la Iasi, în strãinãtate, care, cu bani rezultati din vânzarea unor proprietãti, a unor mosii personale, reusesc toti acesti oameni sã cumpere spatii în ziare occidentale, sã câstige ziaristi de partea problemei românesti. Este o dimensiune pe care, evident, astãzi aproape cã nu ne-o putem închipui. Avem modele si cred cã procesul acesta de remodernizare a României ar putea fi unul mult mai facil, dacã am putea face un singur lucru: sã deschidem cãrtile de istorie mai des”, au fost concluziile istoricului Liviu Brãtescu.
Cine este Liviu Brãtescu
Liviu Brãtescu este autorul mai multor articole si recenzii consacrate unor evenimente ce au marcat istoria modernã a României, dar si a evolutiei liberalismului românesc. În anul 2011 a fost bursier post-doctoral în cadrul proiectului Stiintele socio-umaniste în contextul evolutiei globalizate – dezvoltarea si implementarea programului de studii si cercetare postdoctoralã cu tema „Liberali versus conservatori: monumente publice si memorii concurente în România modernã (1866-1914)”. A editat volumele: “Liberalismul românesc si valentele sale europene” (2010), “Conservatorismul românesc. Origini, directii, perspective” (2008, împreunã cu cerc. st.dr. Mihai Chiper), “Liberalismul românesc, tendinte, structuri personalitãti” (2006, împreunã cu lect.univ.dr. Ovidiu Buruianã), “Monarhia în România, o evaluare: politicã, memorie si patrimoniu”, 2013, (coordonator, împreunã cu Stefania Ciubotaru). Autor a numeroase studii si articole de specialitate cu privire la istoria politicã si socialã în epoca modernã.
