NESIMTIRE Subventiile distribuite de Agentia de Plãti si Interventii pentru Agriculturã (APIA) venite de la Uniunea Europeanã pentru pãsunile comunale au ajuns sã fie mãrul discordiei în comuna Rosiesti, acolo unde cele 770 de hectare de pãsune au fost concesionate, potrivit sãtenilor, de apropiatii primarului. Asa se face cã unii fermieri au rãmas pe dinafarã, dupã ce edilul Constantin Postolache si presedintele Asociatiei Crescãtorilor de Animale „Olimpia” Mihai Aftene, au refuzat sã înregistreze cereri de concesiune venite din partea anumitor crescãtori de animale. Este si cazul unui cioban din Idrici, proprietarul a 200 de oi, care ar fi fost nedreptãtit pentru cã nu este un simpatizant al primarului. Bãrbatul este disperat si spune cã va fi nevoit sã îsi vândã oile dacã situatia nu se va schimba.
În comuna Rosiesti legea este fãcutã de o mânã de oameni, care taie si spânzurã dupã bunul plac. Este vorba despre primarul Constantin Postolache si acolitii sãi, sustinãtori si simpatizanti de care s-a înconjurat în timpul primului sãu mandat si la începutul celui de-al doilea. Ca orice primar veritabil, acesta a vrut sã demonstreze cã este un bun gospodar, dar nu muncind pentru comunã sau localnici, ci în propriul interes. Nu a rãmas indiferent la eventualele câstiguri bãnesti si a intrat în afaceri, potrivit sãtenilor, cu viceprimarul Eugen Tãbãcaru, luând în concesiune aproximativ 90 de hectare de pãsune pentru a-si paste turmele de oi si capre, care ar numãrã în medie 1500 de capete. Dacã pe hectar fermierii plãtesc arendã 5 euro anual, subventia de la APIA pentru întretinerea pãsunilor se ridica, în 2012, la 119 euro anual pe hectar, iar pentru caprine/ovine aproximativ 40 de lei pe cap de oaie sau de caprã. Practic, numai din subventiile de la APIA cei doi afaceristi obtin o micã avere. Pentru a evita orice situatie de incompatibilitate, edilul si viceprimarul, au gândit o strategie destul de des întâlnitã în rândul bãietilor destepti care se îmbogãtesc peste noapte, prin afaceri la limita legii. Nemultumitii spun cã pe actul de concesiune au trecut-o pe una dintre fiicele lui Eugen Tãbãcaru, studentã la momentul respectiv, tânãra neavând nimic în comun cu ovinele sau caprinele. O parte din animale sunt în schimb pe numele lor, pe site-ul APIA, în 2009, numele edilului apare pe lista celor care au cerut ajutor financiar pentru ovine/caprine, pe o altã listã datând din 2011, fiind trecute si numele celor douã fiice ale viceprimarului. Dacã a avut grijã de el si clica lui, Constantin Postolache le-a pus bete în roate altor crescãtori de animale, în consecintã acestia rãmânând fãrã pãsune, desi au încercat fie sã concesioneze de la primãrie, fie sã intre în Asociatia Crescãtorilor de Animale din Rosiesti, „Olimpia”. Cele 770 de hectare de pãsune ale comunei au fost împãrtite de „capii” localitãtii dupã bunul plac, dupã principiul „Cine-mparte, parte-si face”. Unii ciobani sunt pe punctul de a-si vinde animalele, pentru cã nu au fost primiti ca membri în Asociatie de presedintele Mihai Aftene, consilier PSD, care este mânã în mânã cu edilul. O altã supãrare a sãtenilor este cã terenul dintre Rosiesti si Idrici a fost arat si însãmântat în aceastã primãvarã, desi, în mod normal, operatiunea se realizeazã toamna, oamenii sustinând cã singura explicatie logicã ar fi cã se încearcã în acest mod sã se spele banii din subventii.
Ciobanul cãruia i s-a interzis sã-si pascã oile
Cãtãlin Chiriac este un cioban autentic din Idrici, din tatã în fiu, încã din copilãrie singura îndeletnicire pe care a cunoscut-o fiind cresterea oilor. Bãrbatul este disperat cã va trebui sã îsi vândã animalele pentru cã nu are unde sã le pascã, din moment ce i s-a interzis categoric acest lucru. Dupã ce Constantin Postolache i-a spus clar cã primãria nu mai dispune de niciun hectar, tânãrul a încercat sã intre în Asociatia Crescãtorilor de Animale însã a fost refuzat fãrã a i se oferi vreo explicatie. Mai mult, a fost dat în judecatã fiind obligat sã plãteascã contravaloarea a 12 hectare de pãsune distruse de oi, si anume 5000 de lei, pentru cã în 2012 le-a pãsunat ilegal, în lipsa altei variante, pe terenul Asociatiei. „Mã confrunt cu aceastã problemã de prin 2011. Nu stiu ce au cu mine, vor sã mã elimine, sã mã facã sã îmi vând oile. Am fãcut cerere pentru a deveni membru al Asociatiei, dar m-au refuzat din motive stiute doar de ei. Am vrut sã iau în concesiune de la primãrie câteva hectare, dar mi-au spus si de acolo cã nu mai este disponibil niciun metru pãtrat, cã au dat tot islazul. Le-am cerut sã mã lase sã pãsunez într-o zonã în care sunt duse vacile din satul Codreni, adicã vreo sase animale, era loc si pentru oile mele, dar rãspunsul a fost un nu rãspicat. Am fãcut o plângere la prefecturã în speranta cã mi se va face dreptate, dar nu au trimis pe nimeni, si dacã totusi a fost vreun reprezentant, eu nu am fost anuntat sã merg sã îmi apãr cauza. Pe oi iau 8000 de lei anual, adicã primesc bani de la Uniune Europeanã, dar ei nu vor sã mã ajute cu o bucatã de islaz. Am datorii peste tot si nu am de unde sã înapoiez banii. Nici nu mai tin minte de câte ori am dat spagã degeaba. Problema este alta, stiu eu ce îi deranjeazã. Sunt prieten cu un contestatar de-al primarului. Toti angajatii de la primãrie, de la Asociatie sunt înruditi sub o formã sau alta si luptã doar pentru ei, se sustin”, a declarat Cãtãlin Chiriac.
Conducerea Asociatiei Crescãtorilor de Animale, în incompatibilitate
Asociatia Crescãtorilor de Animale „Olimpia” din Rosiesti este condusã de oamenii primarului, care sunt si consilieri locali. Conform prevederilor Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, „prin conflict de interese se întelege situatia în care persoana ce exercitã o demnitate publicã sau o functie publicã are un interes personal de naturã patrimonialã, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative”. În calitate de consilieri locali în cadrul CL al comunei Rosiesti, acestia nu aveau teoretic dreptul sã participe la deliberarea si adoptarea hotãrârilor privind concesionarea activitãtii de gestiune a pãsunilor. Nu am reusit sã luãm legãtura cu Mihai Aftene pentru a ne explica situatia.
La Rosiesti scandalul este vechi
Nu este prima datã când subventiile acordate de Uniunea Europeanã pentru pãsuni stârnesc discutii. În urmã cu doi ani, consilierii locali ajunseserã sã se certe între ei din acelasi motiv. Asociatia încasase pânã la acea datã 3,61 miliarde de lei vechi, virând în contul primãriei doar putin peste douã miliarde de lei vechi (510 de milioane pe 15 iulie 2009, 530 de milioane pe 17 iulie 2009, aproape 500 de milioane pe 17 iunie 2010 si circa 460 de milioane în 2011). Nu se stie unde a ajuns diferenta de 1,6 miliarde de lei.
