Ministerul Educaţiei a început să publice pe site-ul său modelele de subiecte pentru elevii care, în vară, trebuie să susţină examene naţionale, respectiv cei de clasele a VIII-a şi a XII-a. Experţii în educaţie apreciază că, deşi s-a renunţat la puţină materie, testele propuse sunt mult prea simple având în vedere importanţa examenelor Simulările examenelor naţionale programate pentru ultima decadă a lunii martie vor arăta cu exactitate cât ştiu şi cât nu elevii care urmează să devină în vară absolvenţi. Până una-alta, modelele de subiecte publicate de minister nu sunt în mod esenţial diferite de cele din anii trecuţi, cu toate că, teoretic, cel puţin, la clasa a VIII-a acestea ar fi trebuit să fie mai aproape de testele PISA.
„Să concepi astfel de subiecte şi să le incluzi într-un examen este impostură”
Rezultatul calculului 20-2×10 este: a) 0; b) 1; c) 8; d) 18. Aşa începe primul subiect la Matematică dintr-un test de antrenament propus de Ministerul Educaţiei spre rezolvare pentru absolvenţii de clasa a VIII-a. Dacă ştiu răspunsul corect, elevii primesc 5 puncte din cele 30 aferente Subiectului I. Marian Staş, expert în educaţie, apreciază că, de ani buni, subiectele la Evaluarea Naţională sunt foarte, foarte simple: „O problemă de genul cât fac 20-2×10 nu este una de Evaluare Naţională. Este o nonproblemă. Nu ai ce să cauţi cu astfel de subiecte într-o evaluare cinstită, corectă. Să concepi astfel de subiecte şi să le incluzi într-un examen la clasa a VIII-a este impostură dată în fapt, pentru că sunt de aritmetică de clasa a II-a”. A da subiecte superficiale la examene pe motiv că elevii nu au făcut cursuri din cauza pandemiei este un fel de a ne fura singuri căciula, iar acest lucru este inadmisibil, mai spune expertul. „Scriu de ani buni că subiectele la Evaluare sunt foarte, foarte simple. Profesorii lucrează foarte mult pe reţete, iar elevii învaţă mai mult sau mai puţin pe de rost să rezolve probleme de un gen sau altul. Tocitul în matematică este ucigător pentru că scoţi roboţei, papagali. Elevii ajung apoi slab pregătiţi în liceu şi e vai de sufletul lor pentru că nu ştiu să facă, sunt incapabili să rezolve probleme noi”, atrage atenţia Marian Staş.
„Când media de admitere e 9,80, ai o problemă”
Expertul admite că, în partea a doua, subiectele sunt ceva mai rezonabile, dar nu foarte diferite de ce au primit absolvenţii din generaţiile anterioare. „Le-aş încadra la probleme mai degrabă uşoare decât dificile. Nu sunt insurmontabile, pe care să nu le poată rezolva copiii. Ceea ce creează un pericol pentru că aceste subiecte, în statistica ministerului, pot să ducă la nişte rezultate nerelevante, la nişte note foarte foarte mari. Şi atunci, ierahia nu mai este corectă. În momentul în care ai în licee media de admitere într-o clasă 9,80 – 9,90, cum s-a întâmplat, este o foarte mare problemă. Motivul este ca să împingă mizeria din gimnaziu în liceu. Măcar un sfert din subiectele la Matematică ar trebui să fie suficient de complexe ca să poţi să discerni ca lumea”, subliniază Marian Staş. Chiar şi în aceste situaţii, sunt elevi, şi nu puţini, care iau la examene puţin peste nota 1. Expertul explică această situaţie prin faptul că şcoala e „prost făcută în rărunchii ei”. „Şi ei ştiu foarte bine. De asta şi urlăm unii dintre noi. Dar mentalitatea este că mai bine ne complacem”, mai spune Marian Staş. Acesta adaugă că există totuşi ceva de apreciat la modelele propuse de minister. „Este ceva care ţine de formă: faptul că foile de examen au spaţii de lucru, elevii n-au nevoie de alte hârtii pentru rezolvare, iar figurile geometrice, de exemplu, sunt reprezentate pe caroiaje, pe unităţi de măsură predefinite. Caroiajele acelea înseamnă colecţii de pătrate cu latura de unu, cum s-ar spune. Şi asta-i ajută pe copii. Deci, modalitatea de organizare pe nouă pagini cu spaţii de lucru, din punctul meu de vedere, reprezintă un lucru bun, dar nu reprezintă test apropiat de PISA”, consideră Marian Staş.
„Subiectele simple asigură nota 4”
Un alt expert în educaţie, profesorul Ştefan Vlaston, vede un alt neajuns al examenelor de final de clasa a VIII-a de la Matematică. „La Evaluarea Naţională avem o problemă. Se poate lua nota 8 doar din testele tip grilă. Dacă un copil are cumva posibilitatea să primească pe telefon sau pe un alt device un şir de nouă litere, ia nota 8 sau 9. Ca să ajuţi un copil nu mai trebuie să-i dai pagini întregi cu rezolvarea problemelor, ci doar o listă de zece litere. Şi el le încercuieşte”, afirmă profesorul. În opinia acestuia, chiar dacă primele subpuncte din testul de antrenament sunt simple – la fel ca şi în alţi ani –, rezolvându-le doar pe acestea, un elev poate lua maximum nota 4. „Teoria mea este că unii copii care n-au niciun fel de înclinaţie către Matematică poate sunt buni la altceva. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ştie cele patru operaţii şi formule simple de arii şi volume. După acele subiecte simple vin unele mai grele şi apoi unele şi mai grele”, consideră Ştefan Vlaston. Problema ar fi că 37% din elevi nu reuşesc să ia nici măcar 5 la Matematică pentru că nu ştiu cele patru operaţii. „Sau aria unui dreptunghi, de exemplu. În faza asta suntem şi nimeni nu se uită la acest aspect”, atrage atenţia profesorul.
Citeste mai mult: adev.ro/qozoq0
