Municipiul Vaslui a rămas fără autogară, dar primarul Vasile Pavăl vrea un aeroport regional la Brodoc

PLANURI DE VIITOR… Consilierii locali vasluieni au votat, în ședința de joi, actualizarea Planului Urbanistic General preliminar al municipiului Vaslui, un fel de Biblie care va sta la baza dezvoltării orașului pentru următorii 10-15 ani. După o muncă de aproape trei ani, sumarul acestui PUG preliminar a fost prezentat ieri, în legislativul local, de către dr. arh. Andreea Necșulescu, conferențiar universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, care printre altele a anunțat că Parcul Copou urmează a deveni zonă protejată. Un regim special va căpăta și Teatrul de Vară cu tot parcul de jur-împrejur. Zona va fi unitate de peisaj, care va contribui la afirmarea orașului la nivel regional. “Prin acest lucru (n.r. denumită unitate de peisaj) va avea un regim aparte de conservare, pentru că noi considerăm că este un ansamblu de arhitectură emblematic pentru secolul trecut, anii ‘70-’80, care ar trebui menținut ca atare și ar trebui folosit la nivel local ca atare, de asta am zis încurajarea de evenimente. În zona de jos, actualul bazar, propunem organizarea, pe viitor, a unor complexe de servicii în tandem cu ceea ce se întâmplă la nivelul Teatrului de Vară și al parcului, tocmai pentru a crea această posibilitate de afirmare a municipiului la nivel regional prin organizarea unor evenimente la scară mai mare”, a declarat Andreea Necșulescu. Pentru că la acest moment este vorba despre un PUG preliminar, aceasta a cerut Consiliului Local și Primăriei să vină cu completări. “În anul 2021 am demarat etapa de realizare a Planului Urbanistic General preliminar pe care am și încheiat-o tot în anul 2021, inițiind în anul 2022 procedura de avizare. Considerăm că este necesar să purtăm o discuție și să obținem un aviz de principiu din partea dumneavoastră pe PUG-ul preliminar, având în vedere că această variantă este cea care pleacă în avizare. Dacă mai sunt de făcut completări, observații, modificări, sau alte deziderate de dezvoltare pe care dumneavoastră le identificați, recomandăm să le faceți acum, pentru a le putea prinde în acest moment în documentație. Ulterior ne va fi foarte greu, pentru că odată încheiată etapa de avizare, pentru orice modificare solicitată adusă documentației va fi necesară reluarea întregii etape de avizare”. Luând cuvântul, edilul municipiului Vaslui a cerut echipei care lucrează la întocmirea noului Plan Urbanistic General să aibă în vedere și construirea unui aeroport regional în zona Brodoc, pe șesul spre Negrești, asta în condițiile în care orașul a rămas, de curând, fără autogară. Totodată, primarul a solicitat o zonă de agrement compactă pentru tinerii și copiii din oraș și suburbii, în zona Bahnari, pentru sporturile de iarnă.

Planul Urbanistic General cuprinde analize, reglementări și regulamente locale de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unității de bază (suprafețe din intravilan, cât și din extravilan). În acelasi timp, PUG-ul stabilește norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi, în detaliu, la scara mai mică, PUZ-urile și apoi PUD-urile. La noul PUG al municipiului Vaslui se lucrează de aproape trei ani, iar ieri, pentru prima dată, echipa de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București a venit în Consiliul Local cu forma preliminară a documentației. Prezentarea noului PUG a fost făcută de dr. arh. Andreea Necșulescu, conferențiar universitar. Iată ce a declarat aceasta. “Prin acest PUG am urmărit să ameliorăm anumite incompatibilități funcționale care pot sau care au apărut de-a lungul timpului, să încurajăm utilizarea terenurilor conform reglementărilor aprobate pentru că am întâlnit și situații unde utilizarea terenurilor nu s-a făcut tocmai în acord cu regulamentele în vigoare. Totodată, am încercat să încurajăm formarea de centre comunitare, zone de agrement sau centre care pot aduce polarizare socială în localitățile componente, în special unde există interes de dezvoltare în prezent. Prin propunerea noastră transpusă în planșa de reglementări, ceea ce încercăm să obținem ar fi, în primul rând, locuri destinate locuirii zilnice, nu ne dorim zone care să fie doar tranzitate de locuitorii orașului. Ne dorim ca locuitorii orașului să se simtă bine atât în cartierul unde locuiesc, și în zona centrală și în zona unde au locul de muncă. Am încurajat specificul locului și municipiului. Acesta este și motivul pentru care propunem ca Parcul Copou să fie zonă protejată. Considerăm că acest parc este specific pentru municipiu și emblematic, prin imaginea pe care o oferă, chiar la nivel regional. Nu încurajăm aglutinarea funcțiunilor de interes, adică servicii, comerț, dotări publice, doar în zona centrală. Prin Regulamentul Local de Urbanism încurajăm localizarea lor și în cartiere de locuințe colective sau în noile zone de dezvoltare, pentru a echilibra, într-un fel, presiunea de dezvoltare, care la un moment dat poate fi prea mare dacă este în centrul unei localități. În ceea ce privește dezvoltarea și conservarea de spații verzi, aici am pus un accent foarte mare pe spațiile verzi deja existente în zonele de locuințe colective, spații care peste tot, nu doar în municipiul Vaslui, încep să fie supuse presiunilor de dezvoltare urbană și amenințărilor de dispariție. Am identificat că aveți destulă resursă care poate fi valorificată în acest sens și utilizată ca spațiu verde municipal. În ceea ce privește transportul, ideal ar fi separarea traficului de cartier și a celui de traversare, aici referindu-ne la preluarea proiectelor de dezvoltare a șoselelor de centură. Din punct de vedere al extinderilor de intravilan, acestea au fost în conformitate cu solicitările primite în urma dezbaterilor preliminare care au avut loc. Ele totalizează 346 de hectare. Au fost totodată propuse și mici corecții de intravilan, chiar restrângeri pe alocuri în anumite zone unde erau terenuri supuse alunecărilor de teren sau neconstruibile. Ca elemente de continuitate în dezvoltare sunt zonele rezidențiale, spațiile verzi, zonele de activități productive. Acestea din urmă constituie o resursă valoroasă de teren și de dezvoltare pentru municipiul Vaslui. Ideal ar fi ca investitorii să aibă o gândire unitară, să nu se gândească fiecare la propriul obiect de interes”.

Pe viitor, în Moara Grecilor nu se vor mai desfășura activități agro-zootehnice

Potrivit profesorului universitar, în municipiul Vaslui sunt activități care vor dispărea în viitorul apropiat, iar asta va duce la modificarea Planului Urbanistic general. “În raport cu aceste noi zone de extindere, am interzis anumite activități care pot constitui incompatibilități funcționale și care oricum nu sunt specifice unui municipiu. Un exemplu ar fi zona Moara Grecilor, unde pe termen lung ar fi de dorit să nu mai existe activități agro-zootehnice industriale. Prevederea regulamentului nu interzice azi aceste activități. Activitățile existente trebuie să rămână în teritoriu până la disparție. În regulament există o prevedere specifică pentru fiecare zonă, sunt identificate și activitățile incompatibile funcțional și sunt marcate ca atare. Ele apar în regulament ca activități menținute până la dispariție. În momentul în care acea activitate incompatibilă dispare din teritoriul respectiv sau se dorește o modificare de funcțiune, în acel moment va trebui să se recalibreze pe statutul zonei. Practic, nu mai este acel regulament de urbanism “înghețat” care e ca o oglindă a situației existente, în sensul în care dacă azi, pe un teren, se desfășoară activitate productivă, tot timpul, pe acel teren se va desfășura aceeași activitate și ca să-i schimb funcțiunea va trebui să fac o documentație de urbanism. Prin acest mecanism flexibil încercăm să încurajăm și o dezvoltare compatibilă a funcțiunilor în municipiul Vaslui, pe viitor.”

Principalele mecanisme de atragere a investitorilor

Potrivit echipei care a elaborat noul PUG al municipiului Vaslui, investitorii pot fi atrași prin crearea de parcuri industriale. “La nivel de Regulament Local de Urbanism, principalele mecanisme de atragere a investitorilor sunt crearea de noi zone de dezvoltare, unde chiar recomandăm primăriei ca pe viitor să realizeze niște planuri urbanistice mai mari sau chiar proiecte urbane, astfel încât să poată atrage investiții de interes regional. Decât să se dezvolte mici activități de interes local, fiecare pe parcela lui, pot fi create parcuri de activități, parcuri de software. De asemenea, se încurajează dezvoltarea de activități flexibile în zonele constituibile rezidențiale și locuințe colective” a mai precizat Andreea Necșulescu.

Pădurile, scoase din intravilanul orașului

Tot în noul PUG se propune ca Teatrul de Vară și zona verde de lângă să fie tratate ca unitate de peisaj. “Zona de spații verzi are, procentual, o mică scădere, cauzată de faptul că au fost scoase din intravilan niște trupuri de pădure, rămase din PUG-ul vechi. Conform noilor reglementări, nu mai este permis să avem pădure în intravilan. Pe PUG-ul în vigoare există niște spații verzi pe proprietăți private. După cum bine știți, din 2015 există o prevedere legală conform căreia nu mai este acceptată propunerea de spațiu verde pe proprietăți private. Lucrurile la care credem că acest PUG va răspunde pe termen lung ar fi posibilitatea de creare de evenimente la nivel local, municipal, regional, mai ales prin introducerea unor noi elemente de atractivitate. Am propus ca zona Teatrului de Vară, cu scara panoramică și toată zona verde aferentă acelui parc, să fie tratată ca o unitate de peisaj. Prin acest lucru va avea un regim aparte de conservare, pentru că noi considerăm că este un ansamblu de arhitectură emblematic pentru secolul trecut, anii ‘70-’80, care ar trebui menținut ca atare și ar trebui folosit la nivel local ca atare, de asta am zis încurajarea de evenimente. În zona de jos, actualul bazar, propunem organizarea, pe viitor, a unor complexe de servicii în tandem cu ceea ce se întâmplă la nivelul Teatrului de Vară și a parcului tocmai pentru a crea această posibilitate, de afirmare a municipiului la nivel regional prin organziarea unor evenimente la scară mai mare”.

Printre propunerile primarului Pavăl, un aeroport regional la Brodoc

După terminarea prezentării PUG-ului preliminar, la cuvânt s-a înscris primarul Vasile Pavăl, care a cerut echipei să aibă în vedere mai multe aspecte. “Localitatea se va dezvolta, se va extinde, iar dumneavoastră ați introdus toate acele zone unde pot fi realizate construcții fie colective, fie individuale. Trebuie să avem în vedere că toate aceste zone de dezvoltare ne vor obliga să asigurăm căile de comunicații, utilitățile necesare. Referitor la căile de comunicații, nu am văzut, nu am auzit dacă ați trasat șoselele de centură pentru că avem indicatorii aprobați. În Planul Urbanistic General trebuie prevăzute centurile de legătură cu Bacău, Iași și Bârlad. Nu am văzut și am rugat să văd că trebuie să prevedem un aeroport regional. Eu îmi mențin această idee, că în zona Brodoc, pe șesul spre Negrești, poate fi realizat un aeroport regional pentru că noi realizăm acest PUG pe următorii 10-15 ani. Acest aeroport trebuie să figureze acolo! Un al doilea aspect pe care doresc să-l menționez este cel referitor la zonele de agrement. Am zis să găsim o soluție să facem o zonă de agrement compactă. S-a făcut referire la zone de agrement pe cartiere, pe zone, dar trebuie găsită o zonă compactă, măcar pentru sporturile de iarnă. În zona Bahnari, zona Viișoara, se pot dezvolta spații de agrement pentru sporturile de iarnă și trebuie avut în vedere și acest lucru. Copiii și tinerii din această zonă simt nevoia unui astfel de spațiu de agrement. Sesizăm tot mai mult necesitatea transportului verde. Vreau să legăm localităților componente de oraș prin piste de biciclete. Mă gândesc în primul rând la zona Brodoc – Rediu. Vom finanța acest obiectiv într-un an-doi, dar noi trebuie să avem deja gândit proiectul. În altă ordine de idei, am văzut în alte localități și vreau să mă lămuriți dacă putem introduce în acest regulament mărimea lotului pentru construcții. Sunt localități unde este prevăzut clar că pentru a construi o locuință individuală trebuie să ai o suprafață anume de teren. La ora la care discutăm, sunt persoane care dobândesc 100 de metri pătrați de teren, apoi vin la primărie și ne forțează să dăm autorizație de construcție, că trag ei utilitățile. Avem cazuri cu terenuri de 150 de metri, unde proprietarii vor să facă nu știu ce fel de construcții, cauzând un disconfort vecinilor. Și în ceea ce privește regimul de înălțime, avem probleme mari cu construcții de P plus 6, P plus 7 în cartiere de P plus 4, pentru că legea îi permite. Nu îl interesează de vecin, nu îl interesează de celelalte construcții, se duce la planul de detalii, la planul de zonă și nu poate fi tras la răspundere. Aceste probleme cu care ne confruntăm le putem rezolva acum, cu aprobarea acestui nou PUG”, a atras atenția primarul Vasile Pavăl.

Loturile de 100 de metri pătrați sunt neconstruibile

Ca răspuns la întrebările edilului, prof. Andreea Necșulescu a declarat că toți cei care își consturiesc locuințe pe loturi de 100 de metri pătrați o fac în afara cadrului legal. “Conform legii, cel mai mic lot construibil este de 150 de metri pătrați pentru locuințe înșiruite. În municipiul Vaslui nu este specific acest tip de locuințe înșiruite. Lotul minim pentru locuințele cuplate și izolate este de 200 de metri pătrați, conform Regulamentului general de urbanism care este Hotărârea de Guvern numărul 525/1996. În funcție de studiul de fond construit și specificul local pe care noi l-am identificat, în regulamentul local de urbanism aveți suprafețe minime de lot diferențiate. De exemplu, în zonele de lângă parcul Copou sunt loturi destul de mici, de 200 de metri pătrați, dar care arată bine ca ambianță urbană. Nu ne dorim ca acolo să facem alt tip de intervenție și va rămâne suprafața minimă a lotului de 200 de metri pătrați. În zonele noi de dezvoltare, unde rezerva de teren este mai generoasă, suprafața minimă a lotului este de 500 de metri pătrați, să fie mai puțin dens, mai ales că acele construcții nu sunt în zona centrală a orașului. Referitor la cazul punctual cu loturi de 100 de metri pătrați, ele sunt neconstruibile și în prezent, conform legii. În privința regimului de înălțime, noi am încercat să limităm depășirea acestui regim în zone unde nu este caracteristic, adică în zone de P plus 1, P plus 2, să apară P plus 6, iar în zone de P plus 4 să apară P plus 8. Din păcate, din punct de vedere al legislației de astăzi, oricând poate fi demarată o documentație de urbanism care să încerce modificarea acestui regim de înălțime, însă asta nu înseamnă că și reușește, pentru că ea trebuie aprobată și de Consiliul local și de Consiliul Județean, prin comisia tehnică”.