Nasterea Maicii Domnului, traditii si obiceiuri populare

Astãzi, crestinii sãrbãtoresc Sfânta Maria Micã sau Nasterea Maicii Domnului. De cea mai mare sãrbãtoare a toamnei sunt legate mai multe obiceiuri si superstiţii. Peste douã milioane de români îsi sãrbãtoresc ziua onomasticã astãzi, purtând numele Maria, Marina, Mariana, Mãrioara, Marin, Marian, Mãrin etc.

În credinta popularã, sãrbãtoarea Nasterii Maicii Domnului reprezintã hotarul astronomic dintre varã si toamnã, momentul în care se dã startul lucrurilor agricole de toamnã si momentul în care noul anotimp începe sã îsi intre în drepturi. Este ziua în care unele pãsãri precum rândunelele îsi pregãtesc cãlãtoria spre tãrile calde, iar gâzele si reptilele se retrag în pãmânt. Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac si îsi pierd puterile tãmãduitoare. Este ziua în care vremea începe sã se strice, devenind capricioasã si mai rãcoroasã, cum se întâmplã în fiecare toamnã lãsatã de la Dumnezeu. Este ziua în care se dã drumul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat si anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor si se dã startul târgurilor si iarmaroacelor de toamnã. Aceastã zi a Nasterii Maicii Domnului trebuie cinstitã cu bucurie si tinutã de toatã lumea. Nu se cade sã lucrezi sau sã faci treburi gospodãresti tocmai în aceastã zi sfântã. Mai existã si o altã superstitie româneascã conform cãreia cei care mãnâncã gãtit la foc în aceste zile au sansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului si se lasã sã ardã pe tot parcursul sãrbãtorii.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ