IMPRESIONANT… Județul Vaslui primește în aceste zile de final de an, un omagiu covârșitor de la una dintre cele mai importante instituții ale statului, Banca Națională a României (BNR). Conducerea BNR a anunțat că a lansat, începând cu 18 decembrie, în circuitul numismatic, o monedă de aur cu tema „Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești”. Numele comunei vasluiene, care până acum era cunoscut mai mult pentru vinul legendar al celebrei podgorii, va străluci pe viitor și pe moneda de aur emisă în 2023, anul în care se împlinesc 45 de ani de la descoperirea arheologică uriașă făcută în situl de la sud-estul satului Bunești. Povestea tulburătoare a diademei princiare din aur masiv, descoperită în 1978, poartă cu sine un dramatism și o istorie proprie demne de o ecranizare extrem de palpitantă, dacă vreun regizor talentat s-ar dovedi într-o zi interesat de misterul diademei de la Bunești Averești. Directoarea Muzeului din Huși, Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc, un om nu doar cu vaste cunoștințe în domeniul Istoriei, dar și cu o pasiune aproape jertfelnică pentru cercetare și arheologie, a fost cea care a condus activitatea în acel iunie 1978 de pe dealul Bobului, unde s-a făcut descoperirea comorii geto-dacice. Și poate că dacă întâmplarea ar fi rămas doar cu bucuria unei descoperiri atunci unice în lume, alta ar fi fost situația, însă, în 2000, când încă ecoul aurului masiv scos din lutul dealului din Bunești, sub forma unei diademe incredibil de frumoasă, dar mai ales prețioasă, bântuia gândurile multor indivizi puși pe căpătuială, Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc a fost asasinată în biroul ei, în dimineața zilei de 13 octombrie. Ce coincidență stranie în faptul că diadema princiară a fost descoperită tot într-o zi de 13, iar unii s-au grăbit să vorbească despre blestemul comorii care, adesea, i-ar urmări pe cei care o scot la iveală. Asasinul directoarei Muzeului din Huși nu s-a aflat nici azi, însă angajații de atunci ai instituției au spus mereu că această crimă a putut fi făcută doar de cei care au vrut să fure diadema princiară, neștiind că aceasta era deja trimisă în alt muzeu, pentru a fi mai în siguranță. Violeta Veturia Teodoru Bazarciuc nu avea dușmani, nu avea dispute cu nimeni, pentru că era atât de dedicată pasiunii sale pentru cercetare arheologică, încât, spun cunoscuții săi, nu și-ar fi risipit timpul pe dispute personale fără sens.
Nu se așteptau vasluienii ca, pe finalul anului, să primească acest cadou inedit de la Banca Națională a României (BNR) și anume, o monedă de aur de 24 karate, cu o valoare nominală de 10 lei și o greutate de 1,224 grame, pe care să fie ilustrată diadema princiară descoperită în 1978 pe dealul Bobului, la noi în județ. Mai mult decât atât, pe strălucitorul obiect de colecție este scris mare și citeț numele comunei Bunești Averești, locul unde a fost descoperită, chiar lângă podgoriile de zhihara. «Aversul monedei prezintă una dintre extremitățile în formă de animal a diademei princiare de la Bunești-Averești, inscripția „ROMÂNIA” în arc de cerc, stema României, dar și valoarea nominală „10 LEI”, precum și anul de emisiune „2023”. Reversul monedei redă reprezentarea și denumirea diademei princiare de la Bunești-Averești”, se arată în comunicatul BNR. “Monedele din aur vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile romană, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese. Prețul de vânzare pentru moneda din aur este de 690,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din aur cu tema Istoria aurului – Diadema princiară de la Bunești-Averești au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatică”, au mai transmis reprezentanții Băncii Naționale a României.
Se presupune că piesa descoperită în cetatea getică de la Bunești – Averești este de factură elenistică, produs al unui atelier local și datează din secolul al III-lea î.Hr.
Diadema princiară din aur de la Bunești-Averești a fost descoperită în 1978, odată cu săpăturile arheologice de la cetatea geto-dacă, situată la sud-est de comuna Bunești – Averești, județul Vaslui, îngropată izolat, într-o alveolare, în zona nordică a cetății. „Diadema constă în două bare masive din aur, de secțiune circulară, formând la partea frontală cinci ochiuri obturate cu rondele din foaie din aur, susținând rozete ajurate sudate pe câte un suport cilindric din foaie din aur. Extremitățile barelor sunt decorate cu câte două ornamente geometrice și câte două feline stilizate, cu motive geometrice incizate pe corpuri, fiecare cu o verigă în gură, formând două perechi afrontate. Având în vedere analogiile cu diadema elenistică descoperită în tumulul regal de la Vergina (Grecia), dar și cu unele elemente decorative prezente pe obiectele de la Cucuteni – Băiceni, județul Iași, se presupune că piesa descoperită în cetatea getică de la Bunești – Averești este de factură elenistică, produs al unui atelier local, cu influențe sensibile ale artei animaliere scitice și getice și datează din secolul al III-lea î.Hr.”, se arată în documentarele întocmite de specialiști, în ceea ce privește comoara descoperită în urma săpăturilor de la Bunești Averești. În prezent, magnifica diademă se află la Muzeul Național de Istorie și poate fi admirată de public, cu prilejul diferitelor expoziții.
Printre descoperitorii comorii s-au aflat profesoara Doina Harnagea, dar și actualul primar de la Bunești-Averești, Vasile Tărăgan
AMINTIRI… S-au spus multe povești despre descoperirea care a uluit arheologii din lumea întreagă. Cei care au participat efectiv la săpături însă au făcut mărturii emoționante despre șansa de a fi ei cei care să scoată la lumină o asemenea comoară. Violeta Veturia Teorodu Bazarciuc conducea lucrările din situl arheologic, însă profesoara Doina Harnagea, aflată la săpături în acea zi, cu un grup de adolescenți, povestea că în clipa în care un băiat a dat cu hârlețul, a zărit în țărână cum iese din lut o bucată de sârmă aurită. Și așa a început totul. «Noi aveam organizată pentru elevi “Tabăra de cercetare arheologică”. În 1978 a fost primul an în care am mers. S-a întâmplat totul, precum o poveste. În ziua aceea, pe 13 iunie, veniseră colegii mei de la Casa Pionierilor, cu alimentele pentru două zile, căci urma, apoi, să plecăm. Eram eu, doamna Violeta Veturia Bazarciuc, alte persoane… A venit la noi un băiat, care ne-a spus simplu: veniți, că a apărut ceva! Atunci, doamna Bazarciuc, directoarea Muzeului Huși, care era și coordonatoare a șantierului de arheologie, mi-a spus mie: “Doamna Doina, vă rog să mergeți dumneavoastră, să vedeți ce se întâmplă, faceți ordine în obiectele arheologice și, apoi, astupați secțiunea arheologică. Deci, nimeni nu a crezut în acel moment că a putut apărea un obiect de-o asemenea valoare. Eu sunt cea cu o pălăriuță albă, care se vede lângă copii, în poza de la fața locului. Am mers acolo și, deodată, am văzut ceva în peretele arheologic. Dacă veti observa poza diademei princiare, veți vedea că marginile diademei sunt marcate de niște capete de animale, cu niște inelușe. Atât se vedea în momentul în care am descoperit-o. Atât. Și undeva, unde diadema este curbată, să știți că este tăietura hârlețului. Decopertând, am văzut că este aur, fără discuție. Aur de 24 de karate, căci l-am simțit maleabil. A fost anunțată imediat Securitatea, că pe atunci așa era. Cu așa ceva nu te jucai”, povestea, într-un interviu dat ziarului Vremea Nouă, profesoara Doina Harnagea. Unul dintre copiii care s-au oferit voluntari să ajute la săpături și care se vede și el în puținele imagini făcute în momentul descoperirii diademei este chiar primarul de azi al comunei Bunești-Averești, Vasile Tărăgan. „În ziua aceea m-am dus să ajut la săpături. Doamna Bazarciuc era o femeie foarte cumsecade, muncitoare și făcea glume mereu. Era un om bun, pasionat de arheologie. De atunci, am această poză. Eu sunt aici, iar aceasta, cu pălărie, este doamna Bazarciuc. E o amintire importantă pentru mine. Nu în fiecare zi ai prilejul să vezi cu ochii tăi cum iese din pământ o comoară adevărată, nu povești. Diadema era superbă. Munca de arheolog a doamnei director era încununată. Eu eram doar un copil pe vremea aceea, dar am înțeles importanța momentului”, a povestit primarul Vasile Tărăgan.
