CAZ… O hușeancă în vârstă de 75 de ani, a cărei gospodărie se află pe strada Ștefan cel Mare, stă de aproape doi ani de zile cu frica în sân, întrucât bucătăria de vară se prăbușește încetul cu încetul în beciul aflat sub construcție. Femeia spune că încă folosește acel spațiu, unde are cele necesare gătitului, dar că riscul e mare. A cerut la Primărie ajutor, dar cum situația vizează o proprietate privată, e mai greu de intervenit. Așa că bunica Georgeta apelează în ultimă instanță la oamenii cu suflet bun, care să o ajute să demoleze construcția.
Bunica Georgeta locuiește de mulți ani în casa părintească. Bucătăria de vară se află construită cam din 1963 deasupra unui beci adânc de vreo 3 metri. După una din inundațiile de acum doi ani, beciul a început să se șubrezească, iar odată cu el, zi de zi, construcția de deasupra să se ruineze și ea. Hușeanca a crezut că, fiind vorba despre o situație generată de inundațiile locale, va fi ajutată, însă, din ce demersuri a făcut până acum la autorități, nu a primit de nicăieri un răspuns pozitiv. Așa că, deși nu îi este ușor, apelează la oamenii cu suflet bun, care ar putea să o ajute.
“Eu știu că sunt cazuri mai importante, mai grave decât problema mea, dar așa m-am gândit eu că poate cineva m-ar putea ajuta și pe mine”
“E foarte greu la vârsta mea să pot singură să dărâm clădirea, care o vedeți cât de puțin mai are și se prăbușește. De acum doi ani, tot a început să se adâncească peste beci. La beci nu vreau să renunț, că îl mai folosesc. Dar clădirea trebuie demolată. Ce putere să am eu, la 75 de ani, să fac asta ?! Știu însă că sunt oameni buni, oameni care vor să ajute pe cineva în etate. Am o fiică în oraș, dar nu mă poate ajuta, are propriile probleme. Eu știu că sunt cazuri mai importante, mai grave, în care oamenii au nevoie de ajutor, dar așa m-am gândit eu că poate cineva m-ar putea ajuta să rezolv această problemă. Mă uit zi de zi la bucătărie cum se tot adâncește. Sigur că mi-e frică. Vreau să spun că, deși stau pe strada Ștefan cel Mare, unde au fost probleme cu beciurile evreiești, nu e vorba la mine despre unul din acele beciuri, ci este un beci obișnuit, făcut de părinții mei pentru nevoile gospodărești”, spune bunica Georgeta.
