“O scrisoare pierdută” nu a fost pe placul tuturor absolvenților vasluieni: “mi-a căzut fața când am văzut subiectul III”

EXAMEN… Comedia lui Caragiale nu i-a înveselit pe toți absolvenții de liceu, care au susținut prima probă scrisă la BAC, cea la limba și literatura română. Unii dintre ei au ieșit chiar supărați din sala de examen pentru că nu se așteptau să cadă, la subiectul III, “O scrisoare pierdută”. “Mi-a căzut fața când am văzut subiectul III. Nu mă așteptam să cadă comedia, mai ales că a mai fost o dată, acum doi-trei ani. Dintre toți autorii canonici, fix pe Caragiale și-au găsit să-l dea, sunt alții care nu au mai picat de nu știu când. Mie nu mi se pare chiar o operă ușoară. Eu am scris, dar nu atât cât aș fi vrut sau, mai bine zis, nu cum mi-aș fi dorit”, a spus unul dintre candidați. Alții s-au gândit că poate se mai întâmplă o dată coincidența de anul trecut, când “Moara cu noroc” a căzut atât la simulare, cât și la examen. “M-am gândit că poate mai pică o dată Tudor Arghezi și Ion Barbu, poate de data asta inversat. Nu mi s-au părut subiecte ușoare, dar nici foarte grele. Nu mi-a plăcut deloc subiectul I B în care trebuia să argumentezi dacă întâlnirea cu o personalitate produce sau nu emoție. Cred că se dorea să se vadă dacă suntem creativi, dar în astfel de momente nu știu câtă inspirație mai ai. Am scris niște “floricele”, dar nu sunt pe deplin mulțumit”, a mai spus un candidat. Pentru absolvenții conștiincioși, în schimb, subiectul III nu a fost o surpriză. “Toate operele aveau șanse să cadă la subiectul III, eu nu am subestimat niciuna, le-am învățat pe toate pentru că îmi place să fiu sigur pe mine. De ce să stau cu frică sau să risc să iau o notă pe care nu mi-o doresc la un examen atât de important, când pot să aloc câteva zile și să învăț toate operele?!”, întreabă retoric unul dintre candidați.

Potrivit Inspectoratului Școlar Județean, din cei 2333 candidați înscriși la proba de limba și literatura română, au fost prezenți 2296 de persoane, iar 37 au lipsit. Cei care au fost prezenți au avut la dispoziție trei ore pentru a rezolva subiectele. În prima parte, aceștia au avut de rezolvat, indiferent de profilul sau specializarea pe care au urmat-o, mai multe cerințe pe baza unui text din Nicolae Iorga – „Doamna Elena Cuza”. La partea a doua a subiectului I, candidații au avut de scris un text de minimum 150 cuvinte în care să argumenteze „dacă întâlnirea cu o personalitate (istorică, socială, culturală etc.) produce sau nu emoție, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din textul Doamna Elena Cuza de Nicolae Iorga, cât și la experiența personală sau culturală”. Subiectul al II-lea a fost o argumentare a perspectivei narative într-un text de Cezar Petrescu – „Întunecare”. La subiectul al III-a, au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care cei de la profilul umanist să prezinte particularitățile unui personaj dintr-o comedie studiată, iar cei la profilul real/tehnologic să prezinte particularitățile unei comedii studiate.

Cadru didactic: “subiectele au fost previzibile, nu văd schimbări majore de la un an la altul”

Cadrele didactice sunt de părere că subiectele nu au reprezentat nicio surpriză și că nu au ieșit din tiparul cunoscut. „Subiectele au fost previzibile, nu văd schimbări majore de la un an la altul. Se mizează pe același tip de întrebări, pe același grad de dificultate. Nici în acest an nu a fost nimic surprinzător. Nu m-aș hazarda să spun că a fost greu sau ușor, acest lucru depinde foarte mult de tipologiile de elevi. Pot spune doar că subiectele sunt în aceeași idee a celorlalți ani, nu văd schimbări decât de tematică”, este de părere profesorul de limba română Bogdan Rațiu. De asemenea, acesta consideră că “despre creativitatea nu putem vorbi foarte mult. Subiectul I. B merge mai mult în zona de gândire critică, acolo unde elevii au de realizat un text argumentativ, în care ar trebui să se vadă ideile care sunt vehiculate, felul în care elevul se raportează la ele, felul în care se bazează pe experiența culturală. La subiectul al doilea, elevii trebuie să se bazeze pe un concept și au libertatea de analiză, dar în limitele conceptului care le este dat. La subiectul al treilea, depinde de elev – de cât de mult a citit, dacă îl tratează într-un mod original și își construiește el însuși eseul. Sunt foarte puține cazuri, în esență, în care se întâmplă acest lucru. Pentru subiectul al III-lea copiii învață un comentariu pe care să-l reproducă. La subiectul al III-lea nu este vorba nici de foarte multă creativitate, nici de gândire critică, e același model al învățării comentariilor”, crede profesorul de limba și literatura română.