spot_imgspot_img
2.2 C
Vaslui
21-feb.-2024

Patul, marca Zamfir, de neprețuit pentru chestorul corupt din lotul “Munteanu”. Judecătorii l-au evaluat la 3 ani, trei luni și 3 zile de pușcărie

- Advertisement -
SERVICIU CONTRA SERVICIU… Pentru a confecționa patul oferit apoi drept mită, Zamfir cere comisarului Munteanu sprijin în rezolvarea unor probleme personale, dar și… material lemnos.

PATUL LUI PROCUST… Un pat de frasin avea să devină celebru în 2015 și a fost mobilul care a contribuit la arestarea unui chestor corupt din Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), venit la Vaslui să pună batista pe țambal la ilegalitățile semnalate în Biroul Rutier Vaslui, condus la acea vreme de Iulian Munteanu. Săptămâna trecută judecătorii l-au “evaluat”, iar valoarea sa e aproape inestimabilă: contravaloarea a trei ani, trei luni și trei zile de pușcărie. Povestea patului, dar mai ales cum acesta a contribuit la depistarea unei rețele de polițiști corupți de la Rutieră a devenit publică de abia după aflarea sentinței date de Tribunalul Vaslui în cazul dosarului “Munteanu”. Judecătorii l-au condamnat și pe omul de afaceri care a confecționat patul la închisoare cu suspendare, pentru “cumpărare de influență” și pentru “fals în înscrisuri sub semnatură privată”. În stabilirea sentinței, judecătorii au mai ținut cont de faptul că procurorii au dovedit că Cristian Marius Zamfir, proprietarul firmei de mobilă, conlucra îndeaproape cu Iulian Munteanu, fie pentru un branșament de gaz, de apă sau electricitate. Mai mult, când omul de afaceri a fost implicat într-un accident, “fratele” Munteanu l-a “servit” prompt, salvându-i permisul. Pentru toate aceste fapte, patronul firmei de mobilă a primit 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani și obligat să plătească aproximativ 2.600 de lei, cheltuieli judiciare, și să efectueze 90 de zile de muncă în folosul comunității.

Comisarul Mihai Axente, venit de la București pentru a constata neregulile din Biroul Rutier Vaslui, a fost îmblânzit pentru trei miei, câteva cutii de vin și un pat de frasin. Și astfel, mega-controlul care a durat 20 de zile și la care au participat 20 de polițiști din capitală s-a transformat într-o vizită de curtoazie. Fascinantă însă este povestea patului. Patronul firmei de mobilă nu ar fi vrut să facă patul comisarului de la București, dar Munteanu a insistat, ba chiar a pus la dispoziție materialul lemnos, luat tot ca mită de la un alt client pe care l-a ajutat. În instanță omul de afaceri s-a apărat, spunând că acesta a încasat contravaloarea lucrării, firma sa încasând 1.000 de lei, dar pentru “îndrăzneala” sa, s-a ales și cu acuzația de fals sub semnătură privată. Chitanța tăiată pe numele chestorului de la București a fost făcută prea târziu, la o lună după livrarea mărfii. Culmea e că judecătorul a decis ca patul să fie confiscat de la comisar. Oare va fi expus într-un muzeu al corupției sau va fi scos la licitație ca celebrul pat al lui Zizi Lambrino? Și transportul patului era să bage în bucluc un alt om de afaceri, care a fost folosit la transportul “șpăgii”. “În cursul lunii aprilie 2015, a pretins inculpatului Zamfir Marius Cristian un folos pentru sine, respectiv confecționarea gratuită a unui pat din lemn masiv, de esență frasin, obiect ce urma a fi remis de ofițerul de poliție, cu titlu de mită, inculpatului Axente Mihai și care a fost fabricat în luna iunie 2015. Patul a fost remis inculpatului Munteanu Iulian, care, fără a intra efectiv în posesia obiectului de mobilier, l-a trimis, în data de 09.06.2015, prin intermediul martorului D. Claudiu-Andrei, inculpatului Axente Mihai, la domiciliul acestuia din urmă, în localitatea Dobroești, județul Ilfov”, se arată în rechizitoriul procurorilor anticorupție. Se pare că în schimb, Zamfir i-a cerut lui Munteanu să-și folosească influența pentru a-l ajuta să-și rezolve alte treburi personale. Una dintre ele este legată de un transport de griblură rezultat după răzuirea asfaltului de pe unele străzi din municipiul Vaslui. Iată discuțiile purtate telefonic de cei doi inculpați, dar și de martorul care îi furnizează lui Munteanu materialul lemnos pentru pat:

MUNTEANU:- Alo.

ZAMFIR:- Da.

MUNTEANU:- Dulapul il iau la lungime doi metri douăzeci, nu?

ZAMFIR:- Da.

MUNTEANU:- Am înțeles. Și cum îl faci?

ZAMFIR:- (neinteligibil)

MUNTEANU:- Așa… dulap, dulap, nu?

ZAMFIR:- Hai!

MUNTEANU:- „Cum?” E netivit.

ZAMFIR:- Păi nu contează

MUNTEANU:- Da. Da’ tu nu ești cu duba?Vreau să iei oleacă duba, să mă duc să iau trei dulapuri de la Lipovăț, să le aduc la Marius pentru un pat…

ZAMFIR:-Patroane, zi și mie cum facem patu’ ista? Pentru saltea de cât? /1,60?

MUNTEANU:-Stai așa că acuma sun. Stai…2/1,60… Da. Ia stai că te sun imediat. (Neinteligibil) sertar, da?

ZAMFIR:-Și… Da. Cu sertar, da”

 

Cum Zamfir nu avea materia primă, Munteanu dă dovadă de băiat descurcăreț și-i face rost acestuia de ceea ce avea nevoie. Iată cum:

C.:- Da, trăiți.

MUNTEANU:- Să trăiești, tata. Ce faci?

C.:- Ce să fac? Repetiții.

MUNTEANU:- Rep… (râde)

C.:- Vă rog…

MUNTEANU:- Dă-mi… vreo… Vreau să fac un pat și îmi trebuie niște frasin uscat… cu împrumut.

C.:- ăăă, da, eu am ceva, da nu știu… ce dimensiuni vă trebuiesc.

MUNTEANU:- NU știu, că Marius Zamfir mi-l face.

C.:- Am înțeles.

MUNTEANU:- (neinteligibil) Domn’ vice cu respect… Trăiți domnvice, cu respect”

Munteanu sare în ajutorul prietenului Zamfir, ori de câte ori e nevoie 

O altă problemă care necesita rezolvare cu ajutorul lui Munteanu era legată de racordarea unui imobil care aparținea lui Zamfir, la utilități (apă, canal, gaze, electricitate – n.r.). Astfel, Munteanu face presiuni asupra factorului decizional de la Aquavas pentru montarea apometrelor și trece cu vederea abaterile din trafic ale rudei responsabilului de la furnizorul de gaze.  Iată discuțiile purtate de Iulian Munteanu cu reprezentanții furnizorilor de utilități:

MUNTEANU:- De ce v-am sunat eu: prietenul meu o fost la domnu director, i-o aprobat, am dus dosarul… cu privire la Metalurgiei.

X:-Așa .

MUNTEANU:- La Hidrotehnica.

X:- Așa.

MUNTEANU:- El o găsit (neinteligibil), și-o luat apometru, și-o luat tot.

X:- Păi da de ce și-o luat apometru? Că avea apometru, dom’le.

MUNTEANU:- Avea apometru acolo?

X:- Da cum.

MUNTEANU:- Și canal are? Și-o făcut și canal.

X:- La fosta Hidrotehnica, nu?

MUNTEANU:- Corect, în Zona Industrială, da.

X:- Păi sigur că da, la Ceramicii.

MUNTEANU:- Corect.

X:- La Ceramicii.

MUNTEANU:- Vreau să venim până la

dumneavoastră (neinteligibil) o oră, ca să vă întâlniți, să vă duceți până acolo.

……………………………………… 

MUNTEANU:-Trăiești, șefu.

ZAMFIR:- ăăă, îl mai suni o dată pe domnuʼ inginer?

MUNTEANU:- Nu o ajuns?

ZAMFIR:- Nu, poate o uitat, na.

MUNTEANU:- Hai că-l sun acuma

ZAMFIR:- Bine.

MUNTEANU:- Hai, te-am pupat. Dacă vezi că nu te mai sun, înseamnă că vine.

ZAMFIR:- Da, da.

MUNTEANU:- Pa, pa.”

……………………………………………………………………. 

MUNTEANU:- Vă așteaptă prietenul meu.

X:- nu am uitat, eu sunt în drum, da să ies din oraș de aici, că-i nenorocire ce-i pe Ștefan cel Mare… ce aglomerație.

MUNTEANU:- Păi se lucrează, domnuʼ director.

X:- Da. (râde)

MUNTEANU:- (neinteligibil)

 X:- Ajung imediat…

X:- Îi apă în cămin… este contor acolo, este tot ce trebuie. Luăm (neinteligibil) index contor, trecem pe contract, eventual schimb contorul, punem contor nou.

X:- Nu, da nu verifică, facem verificare, nu-i nici o problemă.

MUNTEANU:- Am înțeles.

X:- Deschidem un consumator… deschidem un consumator, vedem dacă nu se învârte..

 MUNTEANU:- Corect, corect..

 X:- Sigur că da.

MUNTEANU:- și voi îi trimteți, îi puteți trimite vidanja?

X:- Eu am vrut să-i trimit astăzi, dom’le, da nu am mai avut timp, că am avut vreo 3 belele.

MUNTEANU:- știu.

X:- Una în Donici, una în colo și… nu am avut. Efectiv nu o mai încăput în program.

MUNTEANU:- Știu. Și mâine îl ajutăm?

X:- Da, mâine îl ajutăm domnu.

(…)

MUNTEANU:- Da ăla îl plătește, nu îl plătește. Nu?

X:- Nu plătește dom’le, lasă să nu mai plătească, lasă…

MUNTEANU:- Păi da, săracu, că-i necăjit acuma la început.

Cum l-a scos Iulian Munteanu pe Marius Zamfir curat, după ce acesta a provocat un accident și trebuia să i se rețină permisul

PRIETENIE… Tot din motivarea judecătorilor de la Tribunalul Vaslui se arată modul în care acționa Iulian Munteanu pentru așa-zișii prieteni care-i făceau favoruri. De exemplu, în cazul unui accident în care vinovat de producerea acestuia a fost chiar patronul fabricii de mobilă, Iulian Munteanu a venit personal la cercetarea de la fața locului și a inversat vinovații. Culmea, cel care a încasat “pedeapsa” a fost un polițist, care a trebuit să înghită povestea lui Munteanu. Astfel, Marius Zamfir a scăpat fără a i se suspenda permisul. “Inculpatul Iulian Munteanu, șeful Biroului Rutier din cadrul Poliției Municipiului Vaslui, s-a implicat direct, la data de 11.06.2015, în cercetarea locului unui accident rutier în care a fost implicat numitul Cristian Marius Zamfir, persoană aflată în anturajul ofițerului de poliție, și agentul de poliție Gigi Bucuci, denaturând realitatea și împrejurările în care s-a produs evenimentul, în sensul că inculpatul Munteanu Iulian a procedat la sancționarea contravențională cu suspendarea permisului de conducere al celui de-al doilea, deși vinovat de accident a fost Zamfir Marius Cristian. (…)Prin aceasta cauzându-se atât o vătămare a drepturilor numitului Gigi Bucuci, cât și o vătămare a intereselor legitime ale Biroului Rutier Vaslui (interese legitime constând în constatarea și sancționarea conform prevederilor legale a abaterilor de la normele de circulație rutieră) și obținându-se, de asemenea, un folos nepatrimonial necuvenit pentru numitul Zamfir Marius Cristian” scrie judecătorul în motivarea sentinței, considerând că Iulian Munteanu a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

8 COMENTARII

  1. Gigi Bucuci! El trebuia să predea permisul de fiecare dată după ce venea matolit la volan de la socri de la Murgeni sau de pe la crâșmele din Vaslui. Dar fiind polițist și fost rutierist a beneficiat și el de niște favoruri. Păcat! Când îți miroase gura, trebuie să te abții să vorbești.

  2. Ori e chestor ori e comisar, hotărâți-vă odată. Nu mai bateți apa in piuă că am înțeles despre ce e vorba, sau nu aveți cu ce umple ziarul? Sau să ne asteptăm la un roman foileton cu 19 părți, cate sunt in dosar!

  3. Poate chestorul chiar a fost de bună credință cu patul pe care l-a comandat pe datorie. Doar nu era să dea banii pe un pat care nu exista la momentul comenzii.

  4. Ok! Am înțeles! Munteanu este cheia dezastrului orașului nostru. De o săptămână ați despicat această condamnare pe fiecare faptă în parte. Vedeți că se apropie prescripția și să nu rămâneți cu serialul neterminat.
    Aș vrea să văd aceeași determinare în articole și cu cei care au distrus acest oraș. Adică cu cei care dețin aproape toate spațiile comerciale cheie din Vaslui, cu cei care construiesc blocuri și alte imobile ilegal cu trafic de influența, cu cei care atribuie licitații de,, dezvoltare ” a orașului de ajungem în noroi, cu cei care măsluiesc bugetul anual cu lucrări executate în trecut etc.
    Dragi jurnaliști, nu mai pierdeți timpul cu găinari de-al de Munteanu! Aveți treabă serioasă în oraș, chiar și în județ. Nu mai așteptați undă verde de la partide pentru a acționa. Sunteți jurnaliști – dacă sunteți!
    Munteanu e un caz rezolvat. De justiție, nu de voi. Treceți la treaba adevărată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.