8.8 C
Vaslui
04-oct.-2022

Peste cinci mii de copii din Vaslui cresc departe de pãrinti. Multi dintre ei dezvoltã probleme emotionale

- Advertisement -

DESPÃRTITI DE MII DE KM… Mai bine de cinci mii de copii din judetul Vaslui cresc departe de pãrinti, fãrã afectiunea si atentia lor. Potrivit unui studiu realizat de Centrul Judetean de Resurse si Asistentã Educationalã (CJRAE) Vaslui, din cei 40.587 de elevi înscrisi în învãtãmântul preuniversitar, 4229 elevi au un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate, iar 881 elevi au ambii pãrinti plecati peste hotare. Distributia celor 4229 elevi pe nivelurile de învãtãmânt aratã astfel: prescolar – 617 elevi, primar – 1323 copii, gimnazial – 1297 copii, liceal – 992 copii. „Bunicii rãmân, în majoritatea cazurilor, cei care îi supravegheazã pe acesti copii, 743 copii (84,35%) din totalul copiilor care au ambii pãrinti plecati la muncã în strãinãtate, în timp ce 81 copii (10%) sunt lãsati în grija altor rude/cunostinte. Numãrul copiilor lãsati în grija fratilor sau surorilor este de 45. Îngrijorãtor este faptul cã sase copii din judetul Vaslui au rãmas acasã fãrã niciun fel de spraveghere, patru elevi au rãmas în grija unor vecini si doi elevi sunt sub supravegherea unor prieteni”, se aratã în studiul realizat de CJRAE Vaslui.

Perioada scursã de când pãrintii sunt plecati se situeazã, pentru cei mai multi elevi, în intervalul cuprins între câteva luni si trei ani. Potrivit studiului realizat de CJRAE, distributia numãrului de pãrinti în functie de perioada petrecutã departe de proprii copii aratã astfel: sub un an – 382 pãrinti, 1-3 ani – 230 pãrinti, 3-5 ani – 148 pãrinti, peste 5 ani – 121 elevi. Din totalul copiilor care au ambii pãrinti plecati la muncã în strãinãtate (881 elevi), cei mai multi elevi au situatia scolarã foarte bunã si bunã (367 elevi -41,65% au rezultate scolare foarte bune si 357 – 40,52% dintre elevi au rezultate scolare bune), întâlnim, însã, si cazuri în care elevii se gãsesc în situatii de corigentã (102 elevi – 11,57%). Fatã de anul scolar trecut, a crescut atât numãrul elevilor aflati în risc de abandon scolar – 37 elevi, cât si numãrul elevilor care prezintã conduitã deviantã – 14 elevi. Datele colectate aratã cã, dupã plecarea pãrintilor la muncã în strãinãtate, copiii întâmpinã o serie de probleme: 94 de elevi au probleme scolare, 9 – probleme cu autoritãtile, 10 – probleme cu prietenii, 45 – probleme cu familia, 2 – probleme cu vecinii, 24 – probleme medicale, 22 – alte probleme”, se aratã în studiul realizat de CJRAE Vaslui. Pentru a-i ajuta pe copiii aflati în situatii de risc, institutia a întreprins urmãtoarele mãsuri: „consilierea psihologicã a elevilor de cãtre consilierul scolar, consilierea psiho-pedagogicã a elevilor de cãtre diriginti si cadrele didactice care predau la clasã, implicarea în proiecte educative si activitãti extrascolare de prevenire a abandonului scolar, de valorificare a aptitudinilor personale, de consiliere pentru carierã, pregãtire suplimentarã pentru evaluãrile nationale, includerea copiilor în programe remediale, programe de interventie pe problematica copiilor cu pãrinti plecati la muncã în strãinãtate, activitãti de consiliere a adultilor care au în grijã copiii rãmasi în tarã în scopul informãrii despre situatia scolarã si emotionalã a copiilor, organizarea si desfãsurarea de actiuni în parteneriat cu institutii locale în scopul creãrii unei retele de suport sociale pentru elevii aflati în situatii de risc; informarea despre consecintele migratiei pãrintilor asupra dezvoltãrii copiilor”.

105 copii s-au întors în Vaslui ca sã învete carte

În anul scolar 2021-2022, 105 copii s-au întors în tarã, dupã ce au experimentat o perioadã de sedere în strãinãtate mai mare de 1 an. Dintre acestia, 47 sunt fete, iar 58 – bãieti. 16 elevi prezintã dificultãti de învãtare, cei mai multi fiind în ciclul gimnazial (opt elevi) si primar (sase elevi). Pentru a-i sprijini, CJRAE a întreprins urmãtoarele mãsuri: „consiliere individualã si de grup, individualizarea sarcinilor de lucru, alfabetizare prin jocuri, pregãtire cu profesorii clasei în special la disciplinele unde întâmpinã dificultãti de învãtare, implicarea în diferite activitãti extrascolare, activitãti pentru integrarea elevilor în colectivul clasei, edicatie remedialã, elaborarea de planuri de interventie personalizatã, discutii cu pãrintii/tutorii, vizite la domiciliu, terapie logopedicã”. Pentru realizarea studiului, au completat chestionarul 91 de unitãti scolare din judetul Vaslui. Concluziile acestuia aratã cã „procentul copiilor care au pãrintii plecati la muncã în strãinãtate, ambii pãrinti sau un pãrinte, se pãstreazã relativ constant de la un an la altul. Datele colectate aratã cã, în acest an scolar, s-a înregistrat o crestere semnificativã a situatiilor dificile (corigente, risc de abandon scolar etc.) pentru copiii rãmasi în România fãrã supraveghere din partea pãrintilor. În cazul copiilor studiului remigrati, bãietii au mai multe probleme de adaptare decât fetele”.

Pertubãrile emotionale, printre cele mai frecvente efecte ale separãrii pãrintilor de copii

Plecarea pãrintilor la muncã în strãinãtate lasã urme adânci în sufletele copiilor, mai ales dacã nu este pãstratã o legãturã strânsã copil-pãrinti. Potrivit specialistilor, printre cele mai frecvente efecte se numãrã întârzieri de dezvoltare, pertubãri emotionale, depresie, crize identitare, sentimente de abandon. „Este greu sã generalizãm care sunt cele mai frecvente efecte ale separãrii pãrintilor de copii, atunci când pãrintii aleg sã munceascã în strãinãtate, deoarece fiecare situatie familialã este unicã si trebuie înteleasã si analizatã în functie de context. Este important dacã doar unul dintre pãrinti pleacã sau amândoi si, în ce mãsurã, persoanele în grija cãrora rãmâne copilul, pot rãspunde în mod adecvat nevoilor pe care acesta le are. Factori diversi, ce tin atât de dinamica relationalã a familiei, precum suportul retelei extinse, în ce mãsurã existã în familie o comunicare deschisã si transparentã si cât de clar îi este explicat copilului motivele care i-au fãcut pe pãrinti sã plece la muncã în strãinãtate, cât si de factori ce tin mai degrabã de dinamica intrapsihicã a copilului. Toti acesti factori cumulati fac ca un copil fie sã dezvolte, cu ajutorul retelei sociale, o rezilientã si mecanisme sãnãtoase de ajustare la separare, sau, din contra, sã fie profund tulburat si perturbat fizic si emotional de aceastã separare. Dacã ar fi sã numim totusi, câteva dintre efectele cele mai frecvente ale plecãrii pãrintilor în strãinãtate, putem observa întârzieri de dezvoltare, pertubãri emotionale, depresie, crize identitare, sentimente de abandon si inadecvare, perturbãri relationale, supraadaptare si maturizare precoce, perturbare a procesului de învãtare si rezultate scolare slabe”, explicã psihologul Simona Matei.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

  1. sigur sint adevarate datele?????? sau se umfla acum cind e propus desfiintarea STRUCTURII ..
    asa sa intimplat pe parcursul timpului… sa facut un proiect national ” copii cu CES pot invata in orice scoala ” si sa introdus in lege si!!!!!! cei din invatamantul de masa, ne-am trezit cu 1-2 elevi cu CES in clasa… prezenta unora in clasa , face ca ” sa nu ti poti desfasura ora ” Nu e bine ca acesti copii sa revina la traseul de educatie ,,, scoli speciale „///???????
    cadrele didactice care lucreaza cu elevi cu CES nu primesc in plus nimic la salar ,,, fata de pisiologi care …. chiar de lucreaza cu un singur elev ia in plus 15….. 25%.
    unde este echitatea ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.