Pe 1 septembrie, judecătorii clujeni au dat nas în nas cu o fetiță de numai trei ani, chemată de Consiliul Local în calitate de pârâtă pentru că a ocupat abuziv o cameră de câțiva metri din ghetoul ridicat lângă groapa de gunoi din Pata Rât. „A luat poziție de drept, ca un soldățel. Până și doamna judecător a rămas mirată”, spune tatăl Darius Szabo, care a fost și el evacuat când avea doar 11 ani din centrul Clujului. Primăria subliniază însă că citația pe numele Larei „e doar o formalitate”.
Drumul șerpuiește printre barăci improvizate la umbra unui munte artificial, din care se întrezăresc gunoaiele clujenilor. Se termină asfaltul ciuruit și rămâne doar pământul care duce până la colonia de locuințe modulare. Aici e un ghetou ridicat parțial de autoritățile locale, care pe 17 decembrie 2010 au evacuat 76 de familii de romi de pe strada Coastei, din mijlocul orașului Cluj-Napoca, și le-au trimis să trăiască lângă rampa de deșeuri de la Pata Rât. În fața unei locuințe de 16 metri pătrați așteaptă Florin Stancu, care în ziua evacuării și-a lăsat copila de 8 ani să păzească un maldăr de sacoșe pe strada Coastei și a alergat să ia cheia camerei din Pata Rât. Fetița care a crescut la umbra gunoaielor clujenilor e acum mamă a doi copii. Și ei cară povara generației evacuate din Cluj.
Citeşte întreaga ştire: Povara de pe umerii Larei. Cum a ajuns Primăria Cluj-Napoca să dea în judecată o fetiță de 3 ani din Pata Rât
