Prețul răscumpărării oamenilor

Sfântul Mormânt

Ultimele evenimente din viața pământească a Mântuitorului sunt prezentate în manieră proprie de fiecare dintre evangheliști. Din acest motiv, cronologia lor nu este perfect concordantă. Corelând relatările lor, reiese că în Sfânta și Marea Vineri Iisus a fost adus din nou în fața Sinedriului, apoi trimis la Pilat din Pont, Irod și iarăși Pilat, a fost condamnat la moarte, a suferit diferite chinuri, și-a dat sufletul și a fost pus într-un mormânt nou.

Iisus a petrecut noaptea de joi spre vineri închis într-o temniță. Dis-de-dimineață, Sinedriul (tribunalul) iudaic s-a întrunit, pentru a da o aparență de legalitate procesului lui Iisus, care pornise din start cu grave erori judiciare. Întâlnirea a durat foarte puțin, Hristos fiind condamnat încă din seara precedentă. Pentru a-și îndeplini planul de a-L omorî pe Iisus mai era nevoie doar de acordul autorităților romane. În același timp, Iuda, conștientizând greșeala comisă și căzând în deznădejde, s-a spânzurat.

Rechizitoriul mai-marilor zilei

Astfel, Iisus a fost adus înaintea lui Pilat, procuratorul roman al Iudeii, spre a fi judecat. Ioan este cel mai precis, spunând că judecata preliminară a lui Iisus a avut loc în pretoriu. Cercetătorii oscilează între două ipoteze privind localizarea lui: grecescul lithostratos, „pardosit cu pietre”, indică spre Fortăreața Antonia, însă aramaicul gabbata, „loc înalt”, desemnează mai degrabă palatul lui Irod de pe Muntele Sion. Întrucât în acea seară urma să aibă loc prima cină pascală, iudeii s-au ferit să intre în pretoriu, „ca să nu se spurce, ci să mănânce Paștile”. Astfel, primul interogatoriu al lui Pilat s-a desfășurat în lipsa acuzatorilor. Ei nu au ezitat însă să lanseze împotriva lui Iisus trei acuzații grave, de ordin politic, cărora Pilat nu le-a dat însă crezare. Înseși răspunsurile lui Iisus au venit să confirme nevinovăția Lui, ceea ce nu L-a scutit de primele lovituri. Din acest motiv, Pilat a decis să Îl trimită la Irod Antipa, mai ales că Iisus se afla în jurisdicția lui. Întâlnirea cu Irod este relatată doar de Luca. Avalanșei de întrebări a lui Irod Iisus a răspuns printr-o tăcere demnă, demnitate pe care Irod a încercat să o acopere cu haina batjocurii.

Sentința „poporului”

Coborârea de pe Cruce

Trimis de la Anna la Caiafa, de la Caiafa la Pilat, de la Pilat la Irod, Iisus a străbătut pentru a patra oară străduțele Ierusalimului, sub loviturile și injuriile celor ce căutau să-L omoare, pentru a se prezenta din nou înaintea lui Pilat. Negăsind nici o vină, Pilat era decis să Îl elibereze, singura pedeapsă rezonabilă fiind o suită de 40 de biciuiri. Căutând un pretext, Pilat a căutat să recurgă la vechiul obicei iudaic de a elibera un condamnat cu prilejul Paștilor. Speranța sa de a-L scăpa pe Iisus (conform și dorinței soției sale) s-a năruit în momentul în care poporul, pus să aleagă între Iisus și Baraba, un vestit răufăcător, l-a ales pe cel din urmă, la îndemnul arhiereilor și bătrânilor, după cum au sesizat Matei și Marcu. și tot poporul, la îndemnurile aceleiași minorități întărâtate, a decis să îl condamne pe Iisus la cea mai josnică pedeapsă, răstignirea.

Iisus trebuia să moară

Deși Iisus era irevocabil condamnat la moarte, Pilat a menținut și hotărârea de a-L biciui pe Hristos, pedeapsă îndeplinită cu multă cruzime de soldații romani. Mai mult, ei nu au pierdut ocazia de a-L batjocori pe Iisus, nedorind să piardă ocazia de a-L umili pe Cel ce cu îndrăzneală se auto-intitulase împărat. Grotesca distracție s-a încheiat în momentul în care Pilat, mișcat de violența maltratărilor și suferința lui Iisus, a făcut o nouă încercare de a-L elibera pe Iisus. Gestul de a-L arăta mulțimii, acel dureros „Ecce Homo!”, nu a primit răspunsul scontat, căci, subliniază Ioan, îngrijorați de ezitarea mulțimii „arhiereii și slujitorii au strigat: «Răstignește-L! Răstignește-L!»“. Trebuia neapărat să moară după legea lor, chiar dacă inițial procesul a încercat să ia o turnură politică. Același lucru i l-a sugerat Însuși Iisus, arătând că trebuie să se împlinească Scriptura și că El a ales să pătimească de bunăvoie. Căci nimeni nu ar putea face ceva împotriva Fiului lui Dumnezeu fără îngăduința lui Dumnezeu. șantajul referitor la prietenia Cezarului l-a determinat pe Pilat să cedeze și să se spele pe mâini în privința lui Iisus.

Paisprezece opriri pe Drumul Crucii

Încredințîndu-L pe Iisus poporului, acesta nu a ezitat să ia asupra Sa vărsarea sângelui Lui nevinovat. Peste doar 40 de ani, când Ierusalimul a fost distrus din temelii, și-au primit răsplata. Batjocorit din nou, încoronat cu o cunună de spini, îmbrăcat cu hlamidă, Iisus este forțat în cele din urmă să ia Crucea și să se îndrepte spre Golgota, locul stabilit pentru Răstignire. De atunci și până astăzi, drumul parcurs de Iisus în acea zi se numește Drumul Crucii, fiind presărat cu cele paisprezece opriri, conform mărturiilor Scripturii și Tradiției. Ajungând la Locul Căpățînii, Iisus a fost dezbrăcat de hainele Sale, împărțite ulterior între ostași, și răstignit între doi tâlhari. Deși Evangheliile nu amintesc nimic de pironire (răstigniții fiind legați cu sfori de brațul transversal al crucii și murind datorită epuizării și asfixierii), Hristos este reprezentat cu mâinile și picioarele străpunse de cuie, potrivit profețiilor, dar și argumentelor aduse de Iisus lui Toma după Învierea Sa. Răstignit cu trupul, Iisus a răstignit la rândul Său păcatul în trup, pentru a readuce trupul la starea primordială.

Cu adevărat Fiul lui Dumnezeu

Ridicat pe Cruce în ceasul al treilea, Iisus a pătimit astfel șase ore, timp în care a rostit cele șapte Cuvinte (reconstituite după cele patru Evanghelii), a primit ocara tâlharului de-a stânga și pocăința celui de-a dreapta, a fost adăpat cu oțet (menit să îi prelungească suferința), a văzut cerul întunecându-se. În ceasul al nouălea și-a încredințat sufletul Tatălui Său, înfățișîndu-se înaintea Lui drept jertfă curată și neprihănită. Era începutul Legământului celui nou, subliniat de ruperea catapetesmei și cutremurul pământului. Pogorându-se la iad, a eliberat sufletele drepților. Coasta Sa, străpunsă de suliță, s-a făcut izvor al vieții veșnice. Văzând minunatele semne, dumnezeirea Sa a fost recunoscută de cei ce îi păzeau pe răstigniți. Lăsându-se seara, trupul Său a fost luat de Iosif din Arimateea, care, ajutat de femeile mironosițe, în urma unui ritual de înmormântare sumar, l-a așezat într-un mormânt nou. (Daniela Livadaru)

Drumul Crucii

Drumul Crucii

  • Prima oprire: Interogatoriul și condamnarea la moarte;
  • A doua oprire: Arcada Ecce Homo, unde Iisus a luat Crucea;
  • A treia oprire: Iisus cade pentru prima dată;
  • A patra oprire: Întâlnirea dintre Iisus și Preasfânta Fecioară;
  • A cincea oprire: Întâlnirea cu Simon din Cirene;
  • A șasea oprire: Întâlnirea dintre Iisus și Veronica;
  • A șaptea oprire: Drumul Crucii întretăiat de Cardo Maximus;
  • A opta oprire: Iisus a căzut pentru a doua oară;
  • A noua oprire: Iisus a căzut pentru a treia oară;
  • A zecea oprire: Iisus a fost dezbrăcat de hainele Sale;
  • A unsprezecea oprire: Pironirea pe Cruce;
  • A douăsprezecea oprire: Locul Răstignirii;
  • A treisprezecea oprire: Coborârea de pe Cruce;
  • A paisprezecea oprire: Mormântul și locul Învierii lui Hristos.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ