Preţuri mari şi foarte mari în restaurantele din aeroporturi, personal nepoliticos sau deficitul de personal, curăţenie precară şi aglomeraţie sunt doar câteva dintre aspectele semnalate de pasageri, potrivit unui studiu realizat de vola.ro asupra aeroporturilor din România.
Una dintre noutăţile aduse de pandemie pentru domeniul turismului şi al călătoriilor cu avionul este creşterea interesului pentru zborurile interne, în special pe rute a căror alternativă rutieră ar însemna foarte multe ore petrecute în trafic, dar şi creşterea numărului de rute externe operate de pe aeroporturi secundare din România.
Astfel, comparativ cu anul 2019 când la nivel naţional aeroporturile au înregistrat peste 23 de milioane de pasageri, dintre care peste 60% au sosit / plecat de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, în perioada post-pandemică observăm o creştere a rutelor şi a numărului de pasageri ce optează pentru a ateriza / decola folosind aeroporturile mai mici din România.
Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curăţenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate şi preţurile facilităţilor (magazine, restaurante, parcare).
Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, depunctat pentru aglomeraţie şi lipsa personalului
Aeroportul din Otopeni gestionează şi cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât curse interne, cât şi externe, şi este principalul punct de conexiune între România şi nenumărate destinaţii din Europa şi restul lumii. Graţie portofoliului generos de companii aeriene şi a varietăţii de rute pe care le asigură, acesta a fost ales de 70.6% dintre participanţii la studiu.
Citeste mai mult: adev.ro/r3ojts
