REACTIE FURIBUNDÃ… Asociatia Nationalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor a reactionat cu o adresã amenintãtoare dupã ce consilierii locali au votat pentru trecerea în proprietatea municipalitãtii a clãdirii Casei de Culturã din Bârlad. Asociatia a cerut anularea acestei hotãrâri si a argumentat cã aceastã clãdire apartine asociatiei, asa cã nimeni nu poate emite pretentii asupra acestei proprietãti. Drept dovadã au prezentat decizii ale instantelor cu tentative esuate ale altor primãrii din tarã de a prelua clãdirile Caselor de Culturã. Primarul Bârladului se bazeazã pe faptul cã aceastã clãdire este lãsatã în paraginã si cã terenul de sub aceasta apartine Municipiului Bârlad. În tarã, s-au mai câstigat astfel de procese, însã foarte putine, comparativ cu câte au câstigat aceastã Asociatie, care s-a trezit cu un munte de aur, pe care nu-l valorificã. Nu mai vorbim de investitii… La Bârlad, Casa de Culturã stã sã se dãrâme si cumva reactia primarului este una fireascã.
Plângere prealabilă împotriva HCL nr.523 28.10.2025
Tentativa primarului Boros de preluare a Casei de Culturã are parte de o rezistentã durã încã de la început. Astfel, pe adresa Primãriei Bârlad, a venit o adresã Asociatia Nationalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor (vezi facsimil) în care este condamnatã, în termeni nu foarte delicati, hotãrârea adoptatã de Cl Bârlad. Mai mult avocatii care au redactat plângerea acuzã functionarii primãriei de amatorism si neprofesionalism. „HCL nr 523 contine o însiruire fãrã noimã, contradictorie, de texte legale care se exclud unul pe altul, totul în încercarea ilicitã de a crea o aparentã de legalitate”, se aratã în plângerea prealabilã formulatã de asociatie.
Cum a motivat primarul Boros hotãrârea privind Casa de Culturã
Conform motivãrii acestui proiect initiat de primarul Boros „la momentul edificãrii sale, constructia a fost proiectatã în mod expres satisfacerii unor nevoi de interes general si de utilitate publicã, fiind destinatã, prin natura si vocatia sa, sã deserveascã comunitatea localã si sã contribuie la realizarea functiilor sociale pentru care a fost creatã… În perioada recentã, aceastã finalitate originarã nu a fost respectatã… Imobilul a ajuns sã fie întrebuintat în mod impropriu, numeroase spatii interioare fiind închiriate unor agenti economici, fãrã legãturã cu misiunea publicã a edificiului. Aceastã practicã are ca efect transformarea imobilului într-un instrument de obtinere a profitului privat, diminuând în mod considerabil accesul publicului la bunul respectiv… Din cauza lipsei investitiilor si a reparatiilor necesare pentru a mentine imobilul în starea corespunzãtoare de întrebuintare, acesta s-a degradat constant, devenind un real pericol pentru cetãteni. Întrucât proiectul „Promovarea patrimoniului cultural si istoric al Municipiului Bârlad” are ca obiectiv reamenajarea completã a zonei centrale a orasului, includerea acestei clãdiri într-un proces de reabilitare sau reconfigurare ar aduce un plus semnificativ. În acest fel, centrul ar fi reînnoit în ansamblul sãu, iar patrimoniul urban ar fi valorizat fãrã a lãsa elemente care sã rãmânã ancorate în trecut si sã afecteze coerenta esteticã a zonei centrale”, scrie în motivarea proiectului de hotãrâre.
Grangurii care gestioneazã aceste case de culturã a sindicatelor au reactionat dur, invocând dreptul la proprietate, însã nu explicã de ce lasã aceste clãdiri în paraginã
DURI, DAR NEGOSPODARI… Cei de la Asociatia Nationalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor din România au reactionat dur, trimitând Primãrie Bârlad si Consiliului Local o plângere prealabilã. Iatã argumentele lor: „Desi sunteti strãini de acest imobil, totusi animati de un scop ilegitim, acela de preluare abuzivã a bunului apartinând altei persoane, ati emis Hotãrârea Consiliului Local a Municipiului Bârlad, nr. 523/28.10.2025, prin care ti atestat apartenenta acestui bun la domeniul public al UAT Bârlad. HCL nr. 253 contine o însusire fãrã noimã, contradictorie, de texte legale, care se exclud unul pe altul, totul în încercarea ilicitã de a crea o apartenentã de legalitate a acestuit act administrativ vãdit nelegal, care nu ar trebui sã fie adoptat într-un stat de drept în care proprietatea este garantatã si apãratã de legea fundamentalã, dar si de întreaga legislatie principalã si secundarã. Subliniem, de la bun început, cã în cadrul acestei plângeri nu se/ nu veti analiza dreptul nostru de proprietate asupra Casei de Culturã. Deci, el existã în patrimoniul nostru în mod indubitabil, ne prevalãm de dispozitiile art.1 si art. 2, alin.1, lit. b din legea 554/2004 potrivit cãrora se poate adresa instantei de contegios administrativ orice persoanã titularã a unui drept ori a unui interes legitim care este vãtãmatã de o autoritate publicã, printr-un act administrativ, ori prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri. În mod cert, atâta vreme cât imobilul ce face obiectul actului administrativ contestat a fost în permanentã posedat de noi, aspect care nu poate fi contestat de dvs., avem calitatea de parte vãtãmatã de acest act administrativ vãdit nelegal care încalcã drepturile noastre. Cu toate acestea, dorim sã vã aducem la cunostintã câteva informatii care atestã faptul cã acest imobil, Casa de Culturã, ne apartine, dupã cum urmeazã: Edificarea Casei de Culturã a Sindicatelor Bârlad s-a realizat din fondurile proprii ale sindicatelor. Astfel, la data de 20 iunie 1973, a fost încheiat Procesul-verbal de receptie finalã a Casei de Culturã a Sindicatelor Bârlad, beneficiarul investitiei fiind Uniunea Generalã a Sindicatelor din România. Asadar, UGSR a edificat, din fonduri proprii, imobilul Casa de Culturã a Sindicatelor Bârlad, dobândind dreptul de proprietate asupra constructiei, astfel cum s-a întâmplat cu toate casele de culturã de pe întreg teritoriul tãrii”, se aratã în Plângerea Prealabilã. Si argumentele celor de la Asociatia Nationalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor din România, continuã, practic argumentând cã fiecare motiv invocat de Primãria Bârlad, în hotãrârea de preluare a imobilului este profund ilegal. Ceea ce nu spun acesti mari baroni si proprietari de case de culturã este faptul cã nu le renoveazã sau mãcar sã le întretinã. Aceste imobile sunt amplasate, de regulã, în centrele de orase si creeazã nu un disconfort, ci mai degrabã o imagine dezolantã a unui oras. Si la Vaslui existã procese pe rol cu astfel de asociatii, cum este cel dintre Primãria Vaslui si UCECOM (Uniunea Caselor Mestesugãresti din România), în care Primãria Vaslui revendicã un teren în Copou, de sub clãdirea unde a functionat Școala de Mestesugari, care acum este în paraginã.
