Primarii vasluieni au mers optimisti la întâlnirea cu Bolojan, dar s-au întors dezamãgiti acasã: „nu credem cã se va schimba ceva”

REACTII… În jur de 500 de primari de comune s-au întâlnit marti, la Bucuresti, cu premierul Ilie Bolojan, presedintele PSD Sorin Grindeanu si cu alti ministri din cabinet, la sesiunea ordinarã a Adunãrii Generale a Asociatiei Comunelor (ACOR), de la Palatul Parlamentului. Din judetul Vaslui, a plecat spre Capitalã o delegatie formatã din opt primari, condusã de Neculai Moraru, edilul Fãlciului, care este si presedintele filialei judetene a ACOR. Acesta a fost însotit de primarul comunei Bãlteni, Nelu Brasoveanu, primarul comunei Viisoara, Liviu Pîrciu, primarul comunei Gãgesti, Costicã Stupu, primarul comunei Zorleni, Paula Hultoanã, primarul comunei Epureni, Carmen Bâlbîe, primarul Pochidiei, Marius Ciocan si primarul comunei Iana, Ionut Totolici. La fel ca restul colegilor din tarã, si primarii vasluieni se asteptau ca premierul sã îsi retragã unele propuneri privind reforma administrativã, însã Ilie Bolojan s-a tinut tare, chiar dacã în fata lui era o salã plinã de edili nemultumiti. Întoarsã acasã, delegatia care i-a reprezentat pe primarii vasluieni spun cã singura veste bunã ar fi cã anul acesta sunt sanse foarte mari ca UAT-urile sã primeascã aceleasi sume de la centru la fel ca anul trecut. Cât despre celelalte reforme propuse, niciun pas în spate, nicio concesie fãcutã. Se va merge înainte cu ele, chiar dacã pentru unele primãrii asta ar însemna intrarea în incapacitate de platã.

Premierul Ilie Bolojan a declarat la Adunarea generalã a Asociatiei Comunelor: „Ori lucrãm împreunã sã facem administratia mai eficientã în actualele cadre, ori este doar o problemã de timp pânã vom ajunge la o reformã a administratiei, ceea ce va însemna reducerea numãrului de comune, fuziuni si asa mai departe. El a precizat cã presiunea pentru reformã ar putea deveni realitate dupã urmãtorul ciclu electoral. „Este doar o problemã de timp, pânã în 2028, pânã dupã alegerile care vor veni”, a spus Ilie Bolojan. „Astãzi, aproape jumãtate din investitiile care se fac în România se fac prin autoritãtile locale, ceea ce este un procent dublu fatã de cel din Uniunea Europeanã”, a mai afirmat premierul. În schimb, situatia veniturilor locale este mult mai slabã decât media europeanã. „În media tãrilor din Uniunea Europeanã, veniturile din taxele locale acoperã cheltuielile de salarii. În România, veniturile din taxele locale reprezintã un sfert din cheltuielile de salarii”, a subliniat Bolojan. „Acest pachet pentru administratie, pe care ar trebui ca cel mai târziu sãptãmâna viitoare sã-l adoptãm, aduce niste lucruri foarte importante. Acest pachet contine si componenta de reducere de personal acolo unde personalul depãseste limitele care vor fi stabilite”, a spus premierul. El a mai sustinut cã administratiile pot functiona cu mai putini angajati. „Nu mai puteam sã rãmânem la taxele pe care le-am avut (…) Niciun cetãtean, nici eu, nici dumneavoastrã, nu suntem încântati cã trebuie sã plãtim impozite si taxe în plus. Dar trebuie sã le explicãm cetãtenilor cã nu mai puteam merge în aceastã formulã, a afirmat Ilie Bolojan Prioritatea Guvernului va fi finalizarea proiectelor aflate în faze avansate. „Va trebui sã ne concentrãm sã finalizãm investitiile care sunt în stadii avansate, pentru cã altfel se degradeazã si costã mult mai mult”, a mai precizat seful Guvernului. Premierul a mai spus cã posibilitatea de a lansa noi investitii este foarte limitatã. „Capacitatea noastrã de a începe noi investitii este foarte scãzutã si nu are rost sã creãm asteptãri care nu pot fi onorate.”

Primarul Fãlciului si-ar dori aceleasi mãsuri de austeritate si în administratia centralã

Prezent la întâlnirea cu premierul Bolojan în calitate si de presedinte al filialei judetene a ACOR, primarul comunei Fãlciu, Neculai Moraru, a declarat cã sansele ca România sã scape de deficit sunt foarte mici atât timp cât econonia merge cu frâna de mânã trasã. „Ne-am spus pãsurile toate legate si de salarizare, de reducerile de personal si celelalte probleme pe care le întâmpinãm, dar nu cred cã se va schimba ceva. Asteptãm bugetul si deciziile privind reducerile din administratia localã. Supãrãtor este cã doar aici se doreste sã se umble si deloc în administratia centralã. Premierul are teama lui legatã de deficitul bugetar, dar fãrã sã repornesti o economie care merge acum înfrânatã, nu cred cã va scãpa de acest deficit”, spune primarul comunei Fãlciu.

Edilul comunei Bãlteni nu vede posibilã împãrtirea specialistilor de cãtre mai multe primãrii

Relu Brasoveanu, primarul comunei Bãlteni, nu crede cã întâlnirea de marti va avea urmãri pozitive pentru UAT-urile din mediul rural. „Am fost la întâlnirea cu premierul de la Bucuresti, dar am vorbit degeaba acolo pentru cã eu nu cred cã se va schimba ceva si vom merge înainte cu mãsurile propuse de Bolojan. Plus cã ne-a vorbit si despre acei specialisti care sã acopere douã sau chiar trei primãrii, dar ceea ce nu stie este faptul cã oamenii cu studii, de care are nevoie o primãrie de comunã, nu vin sã se înscrie la un concurs pentru a ocupa un post plãtit cu cel mult 4.000 de lei. Si cum sã acopere un astfel de om mai multe primãrii când fiecare institutie are deja oameni care au deja douã sau chiar trei atributii pentru ca aparatul administfativ sã functioneze. Sã angajezi un arhitect, cu 4.000 de lei si acesta sã acopere câteva comune, nu vãd cum”, a declarat, pentru „Vremea Nouã”, Relu Brasoveanu, primarul comunei Bãlteni.

La Pochidia, concedierea personalului nu e o solutie

TEMERE ÎN PRIMÃRIE… Pochidia este o comuna micã. La recensãmânt s-au numãrat 1.680 de locuitori si în Primãrie sunt angajati doar 9 oameni cu tot cu consilierul personal, care, de fapt, este buldoexcavatorist. Primarul ar fi putut angaja 18 functionari, fiindcã atât îi permitea organigrama, dar nu a fãcut-o, fiindcã a stiut cã o sã ajungã la tãieri. Teoretic, în aceastã comunã, Bolojan nu mai trebuie sã facã tãieri de fonduri sau de posturi, pentru cã primarul a fãcut-o din start. Dar cine stie. Se poate trezi cu încã un post tãiat, în limita procentului propus de 10%. Contactat telefonic, primarul micutei comune Pochidia, Marius Ciocan, a exclus din start varianta sã dea afarã din personalul institutiei, care si asa merge pe avarii. „Nu avem ce face altceva decât sã reducem din cheltuieli pentru cã din personal nu mai putem da afarã pentru cã noi suntem la o treime din ceea ce permite organigrama. Eu sunt ferm convins cã premierul Ilie Bolojan va merge înainte cu mãsurile propuse de el pentru cã l-am vãzut foarte determinat la întâlnirea de marti.”

„Ne-am dus cu sperante, dar ne-am întors dezamãgiti”

REACTIE COMUNA EPURENI… Carmen Bâlbîe, primarul comunei Epureni, a recunoscut cã delegatia vasluianã a plecat optimistã spre Capitalã, însã discutiile purtate cu premierul Bolojan nu au fost dãtãtoare de prea mari sperante. „Noi am avut speranta cã pe partea de taxe si impozite se vor diminua acele grile, dar se pare cã nu se va întâmpla acest lucru. Pe partea de investitii, am avut speranta cã vor intra la finantare si alte proiecte, dar ni s-a transmis cã în perioada urmãtoare vom merge doar cu ceea ce avem început, iar anul acesta nu vom putea vorbi de proiecte noi. Ne-am dus cu multe sperante si ne-am întors dezamãgiti. Aveam speranta cã fiind multi primari la acea întâlnire, vom fi luati în seamã mai serios, cã vom reusi sã clintim din încãpãtânarea guvernantilor, dar senzatia noastrã a fost cã decizia finala fusese luatã înainte de aceastã sedintã. Singura veste bunã, dacã pot sã spun asa, din ce ni s-a comunicat, a fost cã sumele care vor fi transferate de la centru în teritoriu nu vor fi mai mici ca cele de anul trecut. Cel putin asa ni s-a spus. Chiar dacã în comparatie cu 2024, sumele primite în 2025 au fost mai mici, noi am reusit sã încheiem anul trecut cu bine, nu am avut restante, facturi neachitate, însã au fost colegi în judet care au avut probleme. O altã veste bunã pe care am primit-o, dar care e doar la nivel de discutie, ar fi ca partea de cofinantare a proiectelor de investitii sã fie preluatã de Ministerul Dezvoltãrii, ceea ce pentru multe comune ar fi o gurã de oxigen”.