2.6 C
Vaslui
31-ian.-2023

Primii patru vasluieni care au rãspuns provocãrii antreprenorului Ionel Sandu. Iatã mesajele lor!

- Advertisement -

MESAJE… Vremea nouã publicã primele patru mesaje primite în cadrul Concursului dedicat Zilei Nationale a României. Înscrierile continuã, însã, pânã pe 12 decembrie. Nu uitati, trebuie sã scrieti ce ati simtiti de 1 Decembrie si cum ati sãrbãtoriti aceastã zi, iar apoi sã ne trimiteti mesajul fie prin e-mail (publicitate@vrn.ro), WhatsApp (+40 721 873 632), Facebook (@Vremea Noua – Stiri Vaslui), fie prin postã, la adresa redactiei (Vaslui, str. Stefan cel Mare, nr.89, etaj 1). Cele mai emotionante scrisori sau e-mailuri vor fi selectate si vor intra în turneul final. Cîstigãtorii (50 la numãr) vor fi pentru o zi parlamentari. Vor merge la Palatul Parlamentului, cu un autocar de lux, unde vor asista de la „balcon“ la  Sedinta solemnã dedicatã împlinirii a 33 de ani de la Revolutia din 1989. Dintre cele 50 de scrisori, 7 dintre ele, cele mai reusite, vor fi premiate în bani, fiindcã cîstigãtorii vor merge si în Târgul de Crãciun din  Bucuresti, la shopping: locul I – 1.000 de lei, locul II – 750 de lei, locul III – 500 de lei, 4 mentiuni a câte 250 de lei fiecare.

Pânã la stabilirea câstigãtorilor, Vremea Nouã va prezenta în fiecare zi o parte dintre mesajele/scrisorile primite în cadrul concursului. Iatã mesajul Teodorei Cozma:

“Sunt doar o fatã din Vaslui, România. Am 16 ani, sunt în clasa a IX-a si învãt la Liceul Teoretic “Mihail Kogalniceanu“. De micã am fost învãtatã cã tara în care te-ai nãscut este casa ta pe vecie. În fiecare an, de 1 Decembrie, am sãrbãtorit aceastã sãrbãtoare importantã pentru fiecare român de pretutindeni, deoarece la 1918, în Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu România si au creat România Mare. Mereu trebuie sã ne amintim cã aceastã decizie de acum 104 ani ne face pe noi români adevãrati, in adevãratul sens al cuvântului. Celebrarea zilei nationale a fost afectatã în ultimii doi ani de pandemia de coronavirus, debutatã în 2020. Dar în 2022, în toatã tara s-au desfãsurate evenimente cum nu s-au mai vãzut din 2019. Familia mea m-a ajutat sa înteleg ca tara noastrã ne face sã fim cine suntem si trebuie sã o sãrbãtorim cum trebuie. Ne îmbrãcãm toti în costume populare, ne luãm steagurile si iesim afarã sã participãm la paradã ca niste români adevãrati. Tata, fiind preot, merge în fata oamenilor cu ceilalti preoti, iar eu cu mama, sora mai mare si fratele mai mic rãmânem în multime si privim soldatii si depunem coroane. Am învãtat sã apreciez tot ce aceastã minunatã tara îmi oferã. Cu toti muntii, câmpiile, orasele si oamenii gospodari. Nu voi renunta la România si o voi sustine în continuare. Mi-as dori sã-mi urmez studiile aici si sã-mi întemeiez o familie pe care o voi învãta sã sãrbãtoreascã tara aceasta, fiindcã meritã! Chiar as vrea sã particip la Sedinta solemna dedicatã împlinirii a 33 de ani de la Revolutia din 1989. Apreciez cã un om ca Ionel Sandu îi ajutã pe români sã vadã cât de importantã este România. Chiar m-a mai ajutat domnul Sandu în trecut cu un proiect de voluntariat, deoarece sustine activitãtile pentru tineri care trebuie sã-si dea seama cã în România pot evolua si îsi pot crea o viatã. La multi ani România Mare!“.

Anisoara Brad, despre ce înseamnã patriotismul

“Patriotismul nu este doar declarativ, este ceva ce simti. La absolvirea facultãtii fiului meu, i-am oferit cadou o vizitã de douã sãptãmâni la Beausoleil, Franta (granitã cu Monaco), la sora lui care lucra ca medic dentist. La întoarcerea lui în tarã, desi foarte entuziasmat si foarte impresionat de conditiile de trai si de civilizatie de pe Coasta de Azur, întrebat de mine dacã nu si-ar dori sa lucreze în acea zonã, mi-a rãspuns “îmi era foarte dor sa aud oamenii vorbind în jurul meu limba românã “. Mi s-a pãrut atunci cã este sentimental. Dar dupã un an am vizitat si eu acea zonã cu toate frumusetile ei: castele, munti, mare, plaje, peisaje, orasele Nice, Monaco, Cannes, Toulon. Fiind zonã cu multi turisti, se auzea vorbindu-se în jur toate limbile si uneori limba românã sau moldoveneste. Acest fapt îmi stârnea în suflet o mare bucurie desi nu-i cunosteam personal pe acei români. Chiar si un mesaj scris pe un perete, într-o stâlcitã limbã moldoveneascã, de cãtre un francez, m-a bucurat enorm. Atunci l-am înteles pe fiul meu si dorul lui de limba românã, am trãit si eu acest dor. De ziua României sãrbãtoresc prin muncã, lucrând în spital. La multi ani românilor de pretutindeni si limbii române“.  (Brad Anisoara)

Eseul scriitorului Daniel Grosu

“Tara mea, erai frumoasã ca un zâmbet de copil. Erai frumoasã ca zâmbetul unei fecioare care-l cuprinde pentru prima datã în brate pe omul pe care-l iubeste. Erai frumoasã ca un vis nerostit, precum cerul ce ti se aseza pe umeri, erai frumoasã ca bãtãturile de pe mâna bunicului meu. O sã m-asemeni cu un amant nesãtios, dar eu îti spun, foarte clar, cã niciodatã n-o sã mã satur de tine. Dacã o sã-mi strecori, printre degete, un munte, eu o sã-ti spun cã vreau doi. Dacã o sã-mi pui, în buzunarul de la cãmasã, Dunãrea, eu o sã-ti spun cã n-o primesc decât la un loc cu Ozana cea cristalinã. Am gãsit într-o zi, cocotatã pe un crestet de iarbã, gânditoare ca o umbrã strãveche, o buburuzã. Si era atât de purã, atât de frumoasã! Pãrea a spune cã ea este o buburuzã a României… Oare de ce oftez, numai cât îti pronunt numele, Patrie? Din cauza lotrilor care te-au schingiuit? Ai fost mereu un cântec. Cu tot cu ecou. Si erai frumoasã ca un zâmbet de copil. (Daniel Grosu)

Nicoleta Trifan: “Mândru cã sunt român”

“Bunã ziua în dulcele grai moldovenesc! Mã bucur cã sunt român, cã vorbesc aceastã limbã frumoasã, mã mândresc cu realizãrile strãmosilor mei, de la Stefan cel Mare si pânã acum, mã mândresc când steagul României fluturã mândru pe cele mai înalte podiumuri ale lumii. Mi-as dori pentru tara noastrã ca relatiile dintre noi sã fie ca acum câteva sute de ani când oamenii se întelegeau, ajutau. Acum totul este pe dos: urã, minciuni, falã si ipocrizie. Dar sperãm cã tot rãul spre bine. Doresc tuturor românilor de pretutindeni sãnãtate, putere de muncã si împlinirea tuturor dorintelor, la noi în tarã! Vom sãrbãtori cu familia cu bunãtãti de sezon, acasã! La multi ani, România! La multi ani, români!“.  (Nicoleta Trifan)

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

5 COMENTARII

  1. Lăsați-ne cu patriotismul ăsta fals.cei care trimit mesaje o fac doar pentru bani.daca ar fi fost așa iubită țărișoara asta,nu mai plecau atâtea milioane de români în afară,munceau aici și trăgeau sa ajute la înflorirea acestei țări.as vrea să văd patrioți in fiecare zi,nu doar de 1 decembrie.desi dacă îi întrebi ce semnifică această zi,mulți îți răspund sec: „e ziua României”.Atât.fara nicio altă explicație…

    • Ăia care-s plecați pe afara ajuta la „înflorirea” României mai mult decât crezi tu! În fiecare an, românii care muncesc in străinătate trimit în țară aproape 3 miliarde de euro, ajutând enorm industria românească! Investițiile făcute de ei, dezvoltarea cartierelor de locuințe în mediul rural, ii obliga pe primari sa pună la punct infrastructura, fie ca vorbim de cea electrica, rutiera sau de gaze naturale. Oamenii aia nu au plecat de bine peste hotare, iar cândva se vor întoarce înapoi!

      • Dacă munceau aici, din taxe se adunau mai multi bani pentru tara. Nu mai spun ca nu contizeaza un leu la pensiile parintilor lor, acestea sunt platite din taxele celor ramasi si din imprumuturi. Vorbind astea, 3 mid nu-s mare lucru….

        Altfel spus, 20% plecati produc 3mld iar cei ramasi restul pana la cat e PIB-ul tarii, cica vreo 280 MLD.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.