Bilantul de activitate al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Iasi a scos la ivealã o serie de date grave din activitatea procurorilor vasluieni în anul 2010. În câteva cazuri, nouã la numãr, procurori din Vaslui sau Bârlad au dat în mod eronat NUP-uri (neînceperea urmãririi penale), desi faptele “clientilor” lor erau cât se poate de clare. “În cele mai multe dintre situatii, dupã infirmarea unei solutii de scoatere de sub urmãrire penalã, s-a dispus aplicarea unor sanctiuni administrative si invers, noua solutie fiind urmarea aprecierii diferite a gradului de pericol social al faptei penale comise”, se aratã în raportul Parchetului Curtii de Apel Iasi. Cele mai multe decizii eronate s-au înregistrat la Bârlad, acolo unde procurorii sunt destul de blânzi cu infractorii.
În 16 cauze penale, s-a dispus trimiterea în judecatã a inculpatilor, urmare a infirmãrii solutiei initiale si a completãrii cercetãrilor. Este vorba de patru cauze înregistrate la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Bârlad, câte trei cauze la Parchetele de pe lângã Judecãtoriile Iasi, Vaslui si Pascani si câte o cauzã la Parchetul de pe lângã Tribunalul Iasi, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Rãducãneni si Parchetul de pe lângã Judecãtoria Murgeni. “În urma analizei efectuate de procurorii cu functii de conducere, s-a apreciat cã, în 18 cauze, solutiile initiale erau reprosabile procurorilor, fiind consecinta aprecierii gresite a pericolului social al faptei sãvârsite, administrãrii incomplete si evaluãrii incorecte a materialului probator. Cele mai multe solutii reprosabile s-au înregistrat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Bârlad (cinci cauze) si la Parchetele de pe lângã Judecãtoriile Iasi, Vaslui si Pascani (câte trei), astfel cã procurorii acestor unitãti de Parchet, atât cu functii de executie cât si cu functii de conducere, trebuie sã manifeste exigentã în evaluarea probelor, motivarea solutiei si verificarea legalitãtii si temeiniciei actelor procedurale”, se mai aratã în raportul respectiv.
Conducerea PCA stabileste mãsuri mai ferme de control al procurorilor
Sefii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel (PCA) Iasi solicitã, în aceste conditii, exercitarea de cãtre procurori a unei supravegheri efective si eficiente a activitãtilor de urmãrire/cercetare penalã desfãsurate de organele politiei judiciare prin acordarea de îndrumãri scrise, stabilirea unor termene de solutionare si urmãrirea respectãrii lor, precum si actualizarea periodicã a situatiei dosarelor mai vechi de un an de la sesizare si sase luni de la începerea urmãririi penale si analizarea acestora de procurorii cu functii de conducere împreunã cu procurorii care le au în supraveghere si ofiterii de politie desemnati sã efectueze cercetãri. “Înregistrãm o fluctuatie a procurorilor cu functii de executie si de conducere prin promovare, transfer, delegare, numire în cadrul altor structuri (D.N.A., D.I.I.C.O.T) ori pensionare, care determinã o discontinuitate în activitatea unitãtilor de Parchet, conduce la redistribuirea repetatã a sarcinilor si sectoarelor de activitate si afecteazã operativitatea de solutionare si calitatea actelor procedurale. Solutiile sunt multiple. Vom trece la preluarea, ca si în cursul anului 2010, a cauzelor aflate în lucru la procurorul promovat ori delegat, de cãtre unitãtile de Parchet unde respectivul procuror îsi va desfãsura activitatea (cu respectarea conditiilor procedural-penale privind preluarea cauzelor) pentru a se da eficientã principiului continuitãtii în activitatea de urmãrire penalã), ca si la redistribuirea lucrãrilor (în ipoteza imposibilitãtii preluãrii) în mod echitabil, în raport de specializarea procurorilor. Apreciem însã cã, în cursul anului 2011, se va înregistra o fluctuatie redusã a procurorilor, având în vedere ocuparea în totalitate a schemelor de procurori la nivelul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Iasi si al Parchetului de pe lângã Tribunalul Iasi”, a spus Iulian Ispir, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Iasi. Se apreciazã cã existenta a cinci functii de conducere vacante si ocuparea acestora cu delegare a avut un impact negativ asupra unitãtilor de Parchet unde s-au înregistrat astfel de situatii, întrucât nu au putut fi stabilite si urmãrite, pe termen mediu si lung, în baza unui plan managerial asumat si validat prin examen ori concurs, a unor obiective precum cresterea ritmului de lucru, îmbunãtãtirea calitãtii solutiilor dispuse, reducerea stocului de dosare vechi si unificarea practicii judiciare.
