Umilirea online se uită rapid de cei care o aplică. Nu același lucru se întâmplă însă și cu victimele care sunt supuse jignirilor și amenințărilor de pe internet. Și, deseori, urmele rămân acolo pentru mult timp. Astfel de situații au loc chiar și în școli, „ca revolte ale elevilor”, așa cum s-a întâmplat în cazurile mai multor profesoare ajunse „în clipuri virale” în online. Un articol publicat inițial în numărul trei al revistei Scena9 pe hârtie.
În primul episod am arătat experiențele de umilire online prin care au trecut ilustratoarea Wanda Hutira, gimnasta Larisa Iordache și cântărețul Smiley, după o postare pe social media. În acest episod, urmărim cazurile mai multor profesoare care au ajuns „virale” în presă, în clipuri urcate pe internet chiar de către elevii lor. Care sunt pârghiile legale pe care le pot accesa persoanele care trec prin astfel de situații, dar și cât de eficientă este înlăturarea urmelor din online. „Pot rămâne la nesfârșit în spațiul public online, iar ștergerea lor este extrem de dificilă” Furia mulțimilor online nu ține cont de statutul social al celor asupra cărora se năpustește. Ținta poate fi un star pop, un politician sau un angajat anonim. Ce diferă însă sunt cauzele care o pun în mișcare: deseori, ciocniri între convingeri diferite și dorința de a sancționa o nedreptate. Deși mobilizările online sunt, în unele cazuri, singura modalitate prin care se pot semnala abuzurile celor puternici, se întâmplă frecvent ca, sub pretextul căutării dreptății, să fie umiliți oameni ca mine și ca tine. Drumul de la activism la hărțuire durează uneori o fracțiune de secundă. Iar pentru ca demnitatea cuiva să fie distrusă online în timp-record, poate fi de ajuns un video. În ultimii ani, presa a preluat din zbor din ce în ce mai multe cazuri în care, în special profesoare, dar și câțiva profesori au trecut prin experiențe de umilire publică din partea elevilor. Se întâmplă în școli generale, licee și facultăți, în orașe mari sau localități uitate, cum ar fi Poroschia, o comună cu vreo 4.000 de locuitori din Teleorman.
În toamna lui 2017, un elev de clasa a VIII-a de la școala de acolo și-a lovit de mai multe ori peste fund una dintre profesoare. În acest timp, un alt elev filma, un al treilea bloca ușa, iar restul colegilor priveau sau chiar întrețineau abuzul. Filmarea a fost postată pe rețelele de socializare, unde a devenit virală, iar apoi a ajuns în presă, care a difuzat în buclă materialul fără a ascunde chipul femeii. Tiparul se repetă, de când elevii au transformat tehnologia într-o armă de buzunar cu care scot la suprafață abuzurile profesorilor sau pur și simplu îi umilesc, într-o dinamică prin care sunt inversate relațiile de putere. În 2019, o elevă de la Liceul Tehnologic „Victor Jinga” din Săcele, județul Brașov, lansa un alt video viral, în care îi cânta unei profesoare, în timp ce o filma îndeaproape: Nebuna mea, hai la cimitir, să te îngrop puțin. Erau cu toții în clasă, la ore, când fata a făcut clipul, inspirat de un trend de pe rețeaua TikTok, în care mai mulți adolescenți cântau versuri similare printre morminte sau cu lopeți în mână. Și de data asta presa a preluat filmarea, iar identitatea profesoarei a rămas neprotejată pe multe site-uri.
Citeşte întreaga ştire: Profesoare umilite în clipuri urcate pe internet de elevi. Ce legi pedepsesc „ura online” și care sunt soluțiile pentru a preveni astfel de comportamente
