PROBLEME… Seceta care a lovit în ultimii ani agricultura din județul Vaslui i-a făcut pe fermieri să ia măsuri ferme împotriva a tot ceea ce ar putea împiedica căderea precipitațiilor. Aceștia spun că folosirea rachetelor antigrindină favorizează apariția secetei și cer ministrului Agriculturii să nu mai folosească acest sistem.
Fermierii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de sistemele antigrindină. Ei spun că odată ce se lansează rachetele antigrindină, ele nu distrug doar grindina, ci și norii, iar asta cauzează lipsa precipitațiilor. Printre cei mai afectați de acest sistem sunt fermierii din Prahova, care spun că nivelul precipitațiilor a scăzut cu 300 de litri pe an, într-o zonă unde se folosește sistemul antigrindină. Drept consecință, și culturile au scăzut cu 30%, din cauza secetei. Nemulțumirile au ajuns la Ministerul Agriculturii, iar ministrul Florin Barbu a spus că rachetele antigrindină, în câteva județe, vor fi lansate doar cu aprobarea sa. Este vorba de județele Vaslui, Prahova, Buzău și Iași. Cu toate acestea, în ultima ședință de guvern s-a aprobat o suplimentare a bugetului pentru acest sistem, ca să se extindă și în partea de nord a țării, mai ales în Suceava. Banii vor fi investiți și într-un studiu care să determine dacă fermierii au dreptate, pentru că autoritatea care se ocupă de sistemul antigrindină îi contrazice, spunând că precipitațiile au crescut cu 20% în zonele unde a fost folosit.
Primul sistem antigrindină din județul Vaslui, folosit în 2018
Primele rachete antigrindină au fost folosite, în premieră, în județul Vaslui, în anul 2018. Autoritățile responsabile de aceste sisteme au folosit 12 rachete în zonele Codăești și Bunești-Averești, costul unei rachete fiind de aproximativ 1.500 de euro. Județul Vaslui mai are funcționale două sisteme antigrindină, în localitățile Cretești și Solești. În total, cele patru sisteme din județul nostru au o arie de protejare de aproximativ 70.000 hectare.
Revoltă la Codăești
Tot în 2018, după ce primele rachete antigrindină au fost lansate, mai mulți săteni din Codăești s-au adunat la punctul antigrindină de pe raza comunei pentru a cere lămuriri responsabililor. Fermierii s-au plâns că rachetele antigrindină au alungat norii, iar ploaia mult așteptată în zona afectată de secetă nu a mai apărut. La fața locului au fost prezenți jandarmi și polițiști, însă nu a fost necesară intervenția forțelor de ordine, protestul fermierilor și al celorlalți săteni fiind unul pașnic. Spre nemulțumirea oamenilor, nu a fost prezent niciun reprezentant al Punctului Antigrindină, care să le răspundă întrebărilor. Localnicii din Codăești erau convinși atunci că rachetele antigrindină folosite în două rânduri au fost lansate la întâmplare, fără niciun risc de grindină.”Joia trecută veneau norii de ploaie de la Răsărit, când s-au apropiat de sat, au fost lansate două rachete, iar norii au fost împrăștiați. După vreo două ore, un alt norișor se apropia de sat, iar noi speram că macar de data asta să plouă. Au lansat alte trei rachete și nu a mai căzut un strop de ploaie, darămite grindină. Noi, fermierii, dar și oamenii care au o bucată de pământ pe lângă casă, depindem de ploaie. Suntem loviți de secetă, de la topirea zăpezii, la noi nu a mai plouat. Iar acum, când erau speranțe de ploaie, s-au gândit să o alunge că se temeau de grindină. De peste zece ani, în satul nostru nu a mai plouat cu gheață, acum se temeau că grindina va distruge culturile, care, oricum, nici nu sunt ieșite”, declara, în urmă cu șase ani, unul dintre fermierii care au participat la protest. Din 2018 și până în prezent, protestele oamenilor la adresa acestor sisteme s-au înmulțit, în mai multe județe din țară, motiv pentru care ministrul Agriculturii a decis să se implice personal, dându-și ok pentru folosirea sistemellor din cele patru județe menționate în rândurile de mai sus.
Ce sunt rachetele antigrindină?
Tunurile antigrindină, cunoscute și sub numele de tunuri sonice, sunt acele dispozitive care emit unde sonice, trimise către norii la nivelul cărora se formează grindina. Scopul principal al acestor sisteme este acela de a opri procesul de formare a particulelor de gheață. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui amestec exploziv format din acetilenă și aer, care este împins în camera inferioară a mașinii. Unele sisteme utilizează și oxigen sub presiune pentru ca efectul exploziv să fie mai mare. Unda de șoc este propagată cu viteza sunetului la altitudini de până la 15.000 de metri. Prin oprirea formării particulelor de gheață, ar trebui ca acestea să cadă pe sol sub formă de picături de ploaie sau de lapoviță, însă fermierii spun că, în realitate, aceste sisteme risipesc norii și favorizează apariția secetei.
Da, acum câțiva ani eram la țară, vara. La un moment dat s-a inourat și în circa 10 minute au început niște rafale de vânt. S-au auzit vreo 4 pocnituri și in maxim 5 minute s-a potolit totul și norii s-au risipit. Nu a mai plouat cam vreo 2 săptămâni după asta și atunci a fost doar o bură mai măricică de ploaie. Asta in condițiile in care nu plouase de vreo 2 luni. S-ar putea să aibă dreptate oamenii.
Proști am fost proști o sa murim, gândirea din Evul Mediu este prosperă in țara asta ,noi mergem înainte ca racul,
Niște mârlani cretini.
Ies cu icoane pe camp. Unii cred că pământul e plat.
Și cică suntem o țară.