Republica Moldova – ţara secretomaniei ilegale

Istoricii solicită accesul nerestricţionat al cetăţenilor la toate arhivele din RM, în special la documentele ce nu mai prezintă secret de stat.

„Accesul liber la arhivele din Republica Moldova” – acesta a fost genericul unei mese rotunde, organizate la Chişinău de către Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova împreună cu Arhiva Naţională a RM, Asociaţia Tinerilor Istorici şi Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Evenimentul a fost realizat cu susţinerea membrilor proiectului „Desecretizarea Arhivei Serviciului de Informaţii şi Securitate al R. Moldova”.

Discuţiile la masa rotundă au fost anticipate de semnarea unui acord de colaborare între Arhiva Naţională a RM şi Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM. Acordul prevede colaborarea celor două instituţii în vederea iniţierii şi derulării unor activităţi/proiecte comune de cercetare, care să contribuie la dezvoltarea ştiinţei istorice, pregătirea cadrelor în domeniul arhivistic şi istoric, publicarea de volume şi documente, culegeri de studii, reviste, organizarea de mese rotunde, conferinţe, simpozioane etc.

Dezbaterea temei anunţate a vizat probleme importante legate de accesul la arhive în R. Moldova, activitatea instituţiilor arhivistice în domeniul informării populaţiei, precum şi de perspectivele de depăşire a limitării accesului la informaţie.

Avocatul Alexandru Postică s-a referit la baza normativă a RM privind accesul la arhive. El a menţionat că legea cu privire la accesul liber la informaţie a fost adoptată în 2000, adică mai târziu decât cea cu privire la accesul la arhive, din 1992. Potrivit lui, ea stabileşte un cadru normativ bun, este una dintre cele mai bune legi cu privire la accesul la informaţie din fostele ţări socialiste. Totodată, în opinia lui, între cele două legi sunt anumite neconcordanţe. „Marile probleme le creează termenul de secretizare şi accesul la depozitele speciale”, a afirmat Postică. Sunt o mulţime de plângeri cu privire la depozitele speciale ce se află la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) şi Procuratura Generală. Acestea se referă mai ales la persoanele deportate. Petru Vicol, directorul Arhivei Naţionale, a constatat că unii funcţionari ai arhivelor, de frică, nu respectă cadrul legal privind accesul la dosare, astfel se întâmplă că anume aceştia decid, după bunul plac, categoria de documente cu parafă restricţionată.

timpul.md




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ