Rezultate parțiale Recensământ 2021: mitul moldovenilor care au triplat populația municipiului Vaslui se risipește. Județul, pe primul loc în țară la ponderea șomerilor

REZULTATE PARȚIALE… Direcția Județeană de Statistică Vaslui a publicat primele date provizorii privind județul Vaslui, strânse pe durata Recensământului de anul trecut. Rezultatele arată o populație a județului de 374.700 de persoane, în scădere cu 20.799 locuitori față de recensământul trecut. Majoritatea populației rezidente trăiește în mediul rural – 219.762 persoane (reprezentând 58,7% din totalul populației). Localitățile cu cele mai mari creșteri ale populației rezidente sunt comuna Muntenii de Jos (114,1%), municipiul Vaslui (113,8%), comuna Pușcași (105,2%) și comuna Băcești (104,5%). Referitor la municipii, reședința de județ a ajuns la o populație de 63.035 persoane, cu 7.628 persoane mai mult decât în 2011. Astfel, mitul moldovenilor care au triplat populația municipiului Vaslui în ultimii ani se risipește oficial. Municipiul Bârlad are 52.475 locuitori, iar municipiul Huși – 25.045 locuitori. Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Fălciu – 3731 locuitori, cu 26,9% mai puțin față de populația din 2011 și comuna Mălușteni – 1802 locuitori, cu 26,8% mai puțin față de populația din 2011.

Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, comuna cea mai mică din județ este Blăgești, cu numai 1.178 locuitori (1.515 la recensământul din 2011). Comuna cea mai mare din județ rămâne Zorleni, care a crescut față de recensământul precedent cu 209 persoane, ajungând astfel la 8.804 persoane. Murgeni este orașul cel mai mic din județ, cu 6.853 de locuitori, iar Vasluiul, cel mai mare, cu 63.035 locuitori.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a județului Vaslui

La Recensământul de anul trecut, înregistrarea etniei, limbii române și religiei s-a făcut în baza liberei declarații a persoanei recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă, respectiv religia, și nu în funcție de numărul total al populației rezidente. Astfel, potrivit acestor informații, în județul Vaslui trăiesc 317.508 români, 5267 romi, 39 italieni, 30 ruși-lipoveni, 28 maghiari, 13 evrei, 12 ucraineni, 9 germani, 7 turci, 5 greci, 3 bulgari și 3 albanezi. Alte 51.856 persoane aparțin altor etnii sau informația despre ele nu a fost disponibilă. Structura confesională a fost declarată de 321.447 persoane din totalul populației rezidente a județului Vaslui și arată că 96,6% dintre persoane sunt de religie ortodoxă. Principalele alte religii declarate sunt penticostală (4.126 persoane), romano-catolică (3.362 persoane), creștină după Evanghelie (1.159 persoane), creștină de rit vechi (563 persoane), adventistă de ziua a șaptea (552 persoane), martorii lui Iehova (125 persoane), ortodoxă sârbă (132 persoane), agnostic (83 persoane), greco -catolică (43 persoane), evanghelică luterană (33 persoane), musulmană (26 persoane), reformată (19 persoane), mozaică (13 persoane), evanghelică de confesiune augustană (9 persoane), unitariană (5 persoane). 77 de persoane s-au declarat de altă religie, 253 au spus că nu au religie, 259 s-au declarat atei, iar pentru alte 53.253 de persoane, informația nu a fost disponibilă.

Structura populației pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 173.920 de persoane (reprezentând 46,4% din total) au starea civilă legală de căsătorit(ă). Potrivit DJS Vaslui, sunt căsătoriți 87.299 de bărbați și 86.621 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 20,1% dintre femei și 23,3% dintre bărbați. Persoanele văduve reprezintă 5,6% din totalul populației rezidente a județului, 79,6% din acest procent fiind femei și 20,4% bărbați.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Vaslui, 42,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 50,3% au nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și doar 7,2% au nivel superior de educație. Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, din 186.809 persoane reprezentând populația feminină, 14.938 (8%) au un nivel ridicat de educație, 75.392 (40.4%) au un nivel de educație mediu și 96.479 (51,6%) au un nivel de educație scăzut. În cea ce privește persoanele de sex masculin, din totalul de 187.891, 12.179 (6,5%) au un nivel ridicat de educație, 83.847 (44,6%) au un nivel mediu de educație și 91.865 (48.9%) au un nivel de educație scăzut.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă a județului Vaslui este de 145.331 persoane, dintre care 126.138 persoane ocupate și 19.193 de șomeri. Populația inactivă cuprinde 229.369 persoane, din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 37,4%, iar elevii și studenții – 32,7%.

Județul Vaslui are printre cele mai tinere populații din țară

Institutul Național de Statistică menționează că rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9,941 milioane, reprezentând 52,2%). Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani, comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est, unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o vârstă medie de 43,7 ani. În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Vaslui are a șasea cea mai tânără populație din țară, cu vârsta medie de 41 de ani. Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

La coada clasamentului privind nivelul educației

Din totalul populației rezidente la nivel național, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior. Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov (25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare. La polul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani, unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%). În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui, cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%.

Județul Vaslui are cea mai mare pondere a populației șomere

Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București, unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare, unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%). Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului.

Orașele și comunele din România, de la extreme!

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara, cu numai 88 de locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj, care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.

Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni. Și acum zece ani, dar și în 2021, cel mai mic municipiu este Orșova, din județul Mehedinți, cu o populație de numai 8.506 de persoane, în scădere cu 1.935 de persoane față de RPL2011.

Exceptând Capitala, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj, care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani, deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, a avut o creștere ușoară (101,8%).