România a rămas cu o singură universitate – Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) – în prestigiosul Top Shanghai, în condiţiile în care Ungaria are 5, iar Polonia – 8. Rectorul Daniel David a explicat succesul universităţii clujene şi ce măsuri se pot lua pentru ca România să aibă mai multe universităţi în clasament.
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este singura universitate din România inclusă în tradiţionalul şi prestigiosul clasament/ranking internaţional al universităţilor Shanghai (Academic Ranking of World Universities/ARWU), ocupând, în anul 2020, poziţia 701-800. Anul trecut, în celebrul clasament se afla şi Universitatea Bucureşti. Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, a explicat într-un interviu pentru Adevărul cum a rezistat UBB în clasament, în condiţiile în care nicio altă universitate din România nu a rămas în Topul Shanghai: „În principal, a valorizat generarea cunoaşterii originale şi de calitate, publicată apoi în circuite academice de prestigiu. Altfel spus, a pus în centrul misiunii academice activitatea de cercetare după modele internaţionale, care în proces asigură şi educaţie de calitate studenţilor şi produse/servicii inovative pentru societate.” David susţine că pandemia nu a afectat rezultatele universităţilor din România: „Încă nu. Dacă va fi un efect, atunci acesta se va vedea în clasamentele din anii viitori. În principiu, nu ne aşteptăm la efecte majore, dar, teoretic vorbind, acestea, dacă apar, pot să fie negative (ex. stresul asociat pandemiei a redus eficienţa muncii în general, inclusiv a celei academice) sau pozitive (ex. cercetarea a fost mai puţin afectată decât educaţia şi/sau a fost mai mult timp la dispoziţie pentru redactarea de lucrări ştiinţifice)”.
Ce se poate face Existenţa unei singure universităţi din România în Topul Shanghai îl îngrijorează pe rectorul UBB „deoarece acest ranking arată capacitatea universităţilor de a genera cunoaştere competitivă internaţional, iar faptul că România mai are doar o universitate aici nu este bine pentru mărimea ţării şi pentru forţa ţării în competitivitatea globalizată (ex. Ungaria are 5, Polonia 8, etc.); există mai multe universităţi româneşti cu potenţial în acest sens, iar ministerul de specialitate trebuie să creeze un program dedicat lor (şi am vorbit în multe contexte despre cum trebuie să arate un astfel de program), deoarece susţinerea acestora înseamnă de fapt susţinerea competitivităţii ţării, cu impact apoi asupra bunăstării oamenilor“.
David a vorbit despre trei măsuri necesare pentru îmbunătăţirea poziţionării în rankinguri: „1. Ministerul trebuie să aibă un program de susţinere financiară dedicat excelenţei academice (ex. inclusiv filă de buget pentru cercetarea din universităţi şi buget pentru încurajarea concentrării resurselor academice, prin unirea de universităţi şi institute, care acum adesea pot fragmenta resursele academice/financiare în unităţi fără impact, în organizaţii academice comprehensive şi puternice).
Citeste mai mult: adev.ro/qf6ttk
