SÃPTÃMÂNA MONDIALÃ A SPATIULUI… Serviciul de Astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad va organiza expozitia „Sã atingem cerul!”, dedicatã zborurilor stratosferice. Expozitia promoveazã si popularizeazã stiintele aerospatiale în Sãptãmâna Mondialã a Spatiului Cosmic, aniversatã anual, în perioada 4 – 10 octombrie. Vernisajul va avea loc sâmbãtã, 8 octombrie, ora 12.00, la Sediul Central al muzeului, str. Vasile Pârvan nr. 1. Activitatea este realizatã în colaborare cu Agentia Spatialã Românã. Invitat special: Aurel Chirilã – Astroclubul „Cãlin Popovici” Galati. Expozitia va fi deschisã spre vizitare pânã pe 1 noiembrie 2022. Coordonator activitate este Dumitru Ciprian Vântdevarã, sef Serviciu Astronomie-Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.
Zborurile stratosferice se desfãsoarã la altitudini între aproximativ 12 si 50 Km, unde caracteristicile atmosferei favorabile zborului cu mijloace clasice (cum ar fi densitatea aerului sau concentratia oxigenului care întretine arderea combustibilului) se reduc semnificativ. Misiunea zborurilor stratosferice este de testare a echipamentelor necesare explorãrilor spatiale, culegere de informatii despre compozitia chimicã a atmosferei, informatii despre radiatiile cosmice, captare de micrometeoriti, teste de autonomie pentru vehiculele aeriene alimentate cu energie solarã etc. Istoria zborurilor spatiale începe pe 4 octombrie 1957, dar secretele acestui domeniu se mentin si azi, o problemã sensibilã fiind, în continuare, iesirea din troposferã. O problemã stringentã, generatã de zborurile spatiale, si care le pericliteazã, o constituie deseurile spatiale acumulate pânã azi, pentru care omenirea cautã solutii de colectare si aducere pe Pãmânt.
Cele mai uzuale vehicule pentru zborul în stratosferã
Balonul cu hidrogen sau heliu – urcã pânã la altitudini mari în atmosferã, atinge, în mod obisnuit, altitudini în banda de 35 – 40 km, poate transporta o cantitate mare de echipamente.
Avionul fãrã pilot poate fi ridicat cu ajutorul unui balon cu hidrogen sau heliu, revenirea în punctul de plecare este realizatã cu un sistem de zbor autonom. Avionul rachetã fãrã pilot nu mai este ridicat cu balonul, ci cu ajutorul unui motor-rachetã, revenirea în punctul de plecare fiind asemãnãtoare avioanelor fãrã pilot lansate cu ajutorul baloanelor.
Racheta cu combustibil solid utilizeazã un amestec solid de oxidant si combustibil (motoarele rachetã cu combustibil lichid utilizeazã oxidantul si combustibilul sub formã de componente lichide).
UAV cu cocoasa rotundã înmagazineazã aer din atmosferã pe timpul urcãrii cu balonul cu heliu pânã la 30 Km altitudine si, odatã adus la sol, permite analiza chimicã a coloanei de aer pe altitudini.
Rampa cu vehicul Delta – destinatã demonstrãrii capabilitãtii de zbor în troposferã si stratosferã.
Motoarele cu combustibil solid – stadii diferite de proiectare-testare pentru motoarele de propulsie necesare avioanelor rachetã.
UAV electric – demonstrator pentru definitivarea schemei de zbor si calibrarea electronicii pentru UAV stratosferic operational.
Nacelele sunt utilizate pentru captare de micrometeoriti, captarea de radiatii electromagnetice, testarea diferitelor caracteristici ale atmosferei.
