Sclavele sexuale din lagărele de concentrare. Povestea tabu a bordelurilor naziste numite „case de păpuşi”

Sclavele sexuale din lagărele de concentrare ale celui de-al Treilea Reich au fost mereu un subiect tabu. Un număr însemnat de femei ajunse în lagăr, înfometate şi epuizate, deveneau, pentru o bucată de pâine, parte a unui experiment monstruos de umilire a tuturor prizonierilor. Lagărele de concentrare naziste au reprezentat una dintre cele mai întunecate şi inumane metode de epurare etnică, politică şi rasială. Milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în acest sistem opresiv, iar un număr la fel de însemnat a suferit traume de multe ori ireversibile. Pe lângă gazarea, torturarea, înfometarea, împuşcarea sau epuizarea prin muncă a prizonierilor, în lagăre a luat naştere, la iniţiativa lui Himmler, un experiment nazist, rămas tabu până de curând. Este vorba despre sistemul de recompense sexuale oferite prizonierilor pentru a-i stimula să muncească mai mult.  Pe scurt, în cadrul lagărelor erau organizate bordeluri, unde femeile-prizonier erau obligate, timp de câteva ore pe zi, să întreţină relaţii sexuale cu prizonierii care rezistau bine torturilor sau regimului de muncă silnică. Actul sexual al prizonierilor era urmărit prin orificii special amenjate de ofiţerii S.S. Despre toate aceste atrocităţi s-a ştiut puţin, mai ales fiindcă femeile transformate în sclave sexuale au refuzat, de frica stigmatului, să vorbească despre ororile din bordelurile lagărelor. Cu toate acestea, cercetătorul Robert Sommer a reuşit să găsească suficiente informaţii şi să realizeze o lucrare unicat intitulată ”Das KZ Bordell” prin intermediul căreia prezintă tot ceea ce se ştie despre acest subiect tabu al vieţii din lagărele naziste, inclusiv cu mărturii ale celor implicaţi.    „Casa de păpuşi” de la Mauthausen   Aşa cum arată şi Sommer, Ideea acestui experiment umilitor a fost creaţia lui Heinrich Himmler, unul dintre ideologii nazişti şi totodată cel mai important susţinător al teoriilor de epurare rasială, care au condus, de altfel, la întemeierea lagărelor de concentrare. În lagăre sau tabere de muncă forţată erau închişi cei din rasele considerate ”indezirabile” precum evreii, romii sau ruşii, dar şi persoane incomode regimului. Liderii nazişti credeau că dacă vor oferi recompense sexuale prizonierilor aceştia vor deveni mai eficienţi în munca prestată şi vor fi mai liniştiţi.    Astfel, cei care rezistau cu bine torturilor naziste şi regimului de muncă silnică primeau drept bonus câteva minute la un bordel instalat în lagărul de concentrare. Aceste bordeluri erau numite „case de păpuşi”, iar prima a apărut la Mauthausen, un lagăr din Austria în anul 1942. În timp, deşi nu au fost un succes, bordelurile din lagăre s-au înmulţit. În total, au fost zece bordeluri destinate prizonierilor, dintre care cel mai mare la Auschwitz, poreclit ”Puff” şi amplasat lângă intrarea în sinistrul Block 24. În documentele naziste aceste bordeluri au rămas cu denumirea de Sonderbauten, adică clădiri cu destinaţie specială.    Legile sexuale ale lui Schwela şi regula de 15 minute   Cel care s-a ocupat de crearea acestui concept, la ordinele lui Himmler, a fost medicul SS Sigfried Schwela. Acesta a planificat în detaliu funcţionarea acestor bordeluri. Clădirile unde aveau să funcţioneze bordelurile aveau un aspect mult mai îngrijit decât barăcile din lagăr. Era, de asemenea, de obicei o clădire amplasată aproape de blocul administrativ nazist şi aproape de intrarea în lagăr. Schwela a selectat apoi personalul care să se ocupe de funcţionarea acestor bordeluri, inclusiv medici şi oameni care trebuiau să selecteze fetele care urmau să ”lucreze” ca prostituate, dar şi pe cei suficient de „meritoşi” pentru a primi această recompensă sexuală. Conform principiilor lui Schwela, de ”cadourile sexuale” au beneficiat doar deţinuţii care nu erau evrei, ruşi sau romi. Practic până şi în rândul prizonierilor era aplicată selecţia etnică. Cu alte cuvinte, erau selectaţi doar prizonierii de război, deţinuţii politici, cei consideraţi inderizabili din punct de vedere social sau cei care nu erau incluşi în rasele destinate exterminării de către liderii nazişti.

Citeste mai mult: adev.ro/qj7fpu




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ