EVENIMENT CULTURAL… Elevii claselor a IX-a și a X-a, profil turism, de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, coordonați de prof. Daniel Ene, de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” și de Cristina Pascaru, de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică- Bârlad, au avut o întâlnire neașteptată și inedită.
A fost invitat la acest eveniment, scriitorul prolific și jurnalist Mihai Sultana Vicol, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iași.
„Le-a vorbit tinerilor despre marea sa pasiune, poezia, despre iubirea de patrie, îndemnându-i să-și iubească țara. Le-a povestit despre adolescență și relația sa cu profesorii, despre prieteni și ce înseamnă o prietenie adevărată. A descris orașul Bârlad (orașul în care a crescut și a învățat) și marile lui valori spirituale, dar nu a ezitat să le vorbească și despre activitatea jurnalistică. De asemenea, le-a vorbit tinerilor despre perioada în care a fost profesor și relația sa cu elevii. Nu a ezitat să îi îndemne pe participanți să călătorească cât mai mult ca să cunoască lumea și realele ei valori. Toate aceste gânduri, exprimate într-un mod sincer și părintesc, au fost <<garnisite>> cu prețioase versuri din propria creație. A fost o frumoasă și benefică întâlnire de care liceenii își vor aminti cu siguranță peste ani”, a precizat Geta Modiga, curatorul Centrului „Mihai Eminescu” din Bârlad.
Cine este Mihai Sultana Vicol – un bârlădean plecat la Suceava, dar cu inima la Bârlad!
Poetul bârlădeano – sucevean, Mihai Sultana Vicol a fost recompensat cu marele premiu ”Eminescu”. S-a întâmplat pe 14 ianuarie 2022, la cea de-a 31-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie ”Mihai Eminescu”, care se desfășoară la Drobeta-Turnu Severin. Iată ce relata despre poetul și jurnalistul rebel, Mihai Sultana Vicol, Dr. Ioan Ețcu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România:
<<Mihai Vicol, scriitor, poet, despre care circulau legende. Bârlădean, de mult adoptat sucevean, dar care și-a lăsat inima la Bârlad. A alergat la figurat și la propriu, după mistere și pericole, în calitatea sa de corespondent de război. A scris mult din teatrele de război din Cecenia, Transnistria, Belgrad, Pancevo, Novisad. Productiv în scrierile sale, a editat peste 22 de cărți de poezie și publicistică și o carte de eseuri Stropit de sânge, nemulțumit de sine. A scris și două cărți despre Grigore Vieru, pontiful limbii române, și Basarabia pământ de lacrimi românești. Aceleași sentimente străbat din cele două cărți despre patriotul Ilie Ilașcu: Mărturiile unui condamnat la moarte și Între România și glonț. Dar cea mai interesantă și cu valoare de document istoric rămâne cartea de interviuri: De la Gorbaciov la Cezar Ivănescu (interviuri cu M. S. Gorbaciov, Jirinovschi, Lebed, președinți de stat, prizonieri, dar și literați de primă linie: acad. Mihai Cimpoi, Alex ștefănescu ș.a.); la unii dintre aceștia a ajuns cu greu, dar de fiecare dată și-a dovedit că, dacă perseverezi, vei izbuti. A fost o vreme șef de cabinet la parlamentarul Leonida Lari, poetă basarabeană, ajunsă în Parlamentul României. A absolvit, în 1972, Facultatea de Istorie la Iași, lucrând 11 ani ca profesor de istorie. A parcurs o mulțime de profesii, de la cea de redactor la „România liberă” la cea de anticar la Vaslui, muncitor la Fabrica de rulmenți Bârlad și de instalator în instalații tehnico-sanitare, vânzător de ziare și țigări în gara Bârlad, zidar, mozaicar ș.a. Pentru tentativa de trecere frauduloasă a frontierei, a tăiat o vreme stuf în Delta Dunării. Este omul care debuta în 1969 în poezie și presă. Zece ani mai târziu apărea primul volum Cândva fântâni. Viața tumultuoasă, plină de aventuri și riscuri, m-a dus cu gândul, vrând-nevrând, la scriitorul american Jack London (1876-1916), care a excelat și prin nuvele realiste, exaltând spiritul de revoltă și aventură în care eroii sunt antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire (Martin Eden; Colț alb; Dragoste de viață – carte agreată până și de V. I. Lenin).
Este laureat al multor festivaluri de poezie: Festivalul internațional de poezie „Grigore Vieru și Adrian Păunescu”; Festivalul de poezie din Uzdin – Serbia și Festivalul de poezie „Mihai Eminescu” din Turnu Severin, unde i se acordă premiul „Pamfil șeicaru” pentru publicistică. În mod firesc, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și lista premiilor continuă cu cele obținute la festivalul „Cântarea României” și la Festivalul de poezie „George Coșbuc” de la Bistrița-Năsăud, apoi la Festivalul „Moștenirea Văcăreștilor” de la Târgoviște. A fost onorat cu Medalia de aur „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe din Chișinău Au scris despre acest om original criticii literari Laurențiu Ulici, Paul Dugneanu, Teodor Codreanu, Mihai Cimpoi, Adrian Dinu Rachieru, Ioan Holban, Ana Blandiana, Cezar Ivănescu, Ion Trif Pleșa ș.a.m.d>>, scria despre Mihai Sultana Vicol, Dr. Ioan Ețcu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România, membru al Societății Scriitorilor din Bucovina).
