spot_imgspot_img
17.9 C
Vaslui
29-mart.-2024

Sf. Antonie cel Mare, „pãrintele monahilor”, cel care ne vindecã si ne protejeazã

- Advertisement -

PÃRINTELE MONAHISMULUI…. Sfântul Antonie cel Mare este prãznuit pe 17 ianuarie. Este considerat „pãrintele monahilor” pentru cã, împreunã cu Sfântul Pahomie cel Mare, „este socotit a fi întemeietorul vietii monahale si este, probabil, cel mai reprezentativ ascet pentru duhul vietii cãlugãresti”. Este sãrbãtoarea Cuviosului Antonie cel Mare, fãcãtor de minuni si vindecãtor de boli. Ziua lui se tine pentru protejarea împotriva duhurilor rele, farmecelor, bolilor, loviturilor si arsurilor. Potrivit credintei, acesta a fost de origine egipteanã si provenea dintr-o familie de crestini, învãtînd sã-L iubeascã pe Dumnezeu de la pãrintii si bunicii lui. Sfântul Antonie cel Mare a trãit pe vremea cunoscutilor împãrati Maximian si Diocletian. Acesta a ales sã se retragã în pustietate pentru a se putea ruga în liniste, fãcându-le pildã tuturor celor care au urmat dupã el.

Toti credinciosii i se roagã. Si se spune cã nu e dorintã pe care el sã nu le-o împlineascã. Sfântul Cuvios Antonie cel Mare sau Sfântul Anton înfruntã diavolul pentru oameni. Este un model de cãintã si smerenie. A dus o viatã exemplarã, dedicatã în totalitate credintei crestine, vreme de peste un secol.

Sfântul Antonie cel Mare are har de la Dumnezeu

Cãrtile sfinte spun cã ar fi vãzut lumina zilei în Egipt, într-o familie crestinã cu stare. La 20 de ani, a rãmas orfan si, de atunci, s-a dedicat vietii religioase. A împãrtit toatã averea la sãraci, si-a trimis sora la o comunitate de fecioare si s-a dedicat singurãtãtii. Se spune cã ar fi urmat modelul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, din dragoste de Dumnezeu, petrecând nopti în sir fãrã somn, numai în rugãciune. Mânca doar o singurã datã pe zi sau chiar la douã zile, dupã asfintitul soarelui, numai un codru de pâine cu un strop de sare si bea apã. Când îl rãpunea osteneala, dormea pe o rogojinã. S-a stins din viatã la 105 ani, în anul 356, în desert, pe malul drept al Nilului, rãmânând în inimile oamenilor dascãl al dascãlilor, învãtãtor al învãtãtorilor, plin de linistea vietii în comuniune cu Dumnezeu.

Nouã mari secrete despre Sfântul Antonie cel Mare. La vârsta de 20 de ani lua o decizie radicalã

Sfântul Antonie cel Mare (251-356) este prãznuit pe 17 ianuarie în bisericile crestine de toate religiile, fiind considerat „pãrintele monahilor” pentru cã, împreunã cu Sfântul Pahomie cel Mare, „este socotit a fi întemeietorul vietii monahale si este, probabil, cel mai reprezentativ ascet pentru duhul vietii cãlugãresti”. Sfântul Antonie cel Mare s-a nãscut în anul 251, în satul Come din Egiptul de Mijloc, într-o familie de tãrani crestini înstãriti, care l-au crescut dupã învãtãtura crestinã si de mic Antonie a cãutat cu credintã si bucurie în suflet calea Bisericii. Pe care a urmat-o dupã o minune care i s-a întâmplat în Bisericã. Și-a dedicat viata luptei întru credintã împotriva lucrãrii Diavolului, devenind pãrinte duhovnicesc pentru cãlugãrii, de fapt pentru toti crestinii din regiunea desertului din dreapta Nilului, stabilindu-se pe muntele Kolzim. Acolo a trecut la cele vesnice în anul 356. Vã prezentãm în detaliu care sunt cele 9 mari secrete al Sf. Antonie cel Mare:

La 20 ani, Sfântul Antonie cel Mare a dat toatã averea sãracilor, dupã ce a auzit în Bisericã glasul Mântuitorului Iisus Hristos îndemnându-l „Dacã voiesti sã fii desãvârsit, du-te, vinde averea ta, dã-o sãracilor si vei avea comoarã în cer. Dupã aceea, vino si urmeazã-Mi”. Si-a dat sora în grija unei comunitãti de fecioare si el s-a retras în solitudine, la marginea satului natal;

La 35 ani, Sfântul Antonie cel Mare s-a mutat într-o fortãreatã pãrãsitã de la marginea desertului din dreapta Nilului, pentru o izolare totalã;

În Pispir, Sfântul Antonie cel Mare a trãit 20 de ani de viatã anahoreticã, adicã modestã, sãrãcãcioasã, luptându-se cu credintã mare împotriva lucrãrii Diavolului asupra sa;

La 59 de ani, în 310, Sfântul Antonie cel Mare a fãcut o grea cãlãtorie la Alexandria pentru a-i îmbãrbãta pe crestinii persecutati de regele Maximin;

La 61 de ani, în 312, Sfântul Antonie cel Mare s-a stabilit în adâncul desertului din drepta Nilului, pe muntele Kolzim. A trãit acolo timp de 44 de ani înainte de a trece la cele sfinte, în 356;

Sfântul Antonie cel Mare a avut, în acest timp, doi ucenici, Sfântul Pahomie cel Mare si Sfântul Atanasie, care i-au stat alãturi pânã la sfârsitul vietii sale;

Sfântul Antonie cel Mare este considerat pãrintele fondator a monahismului crestin, chiar dacã nu a fost el organizatorul, ci Sfântul Pahomie cel Mare, ucenicul sãu;

Discipolii Sfântului Antonie cel Mare au ridicat o comunitate micutã la baza muntelui Kolzim, acolo unde sfântul si-a petrecut ultimii 44 de ani ai vietii;

În secolul al V-lea, Mãnãstirea Sfântului Antonie cel Mare a devenit un refugiu pentru cãlugãrii asceti din desertul Sketis. Mânãstirea a fost ocupatã de cãlugãri melkiti în secolele al VII-lea si al VIII-lea.

Face minuni si azi

Smerenia Cuviosului Antonie cel Mare i-a dat harul de a face minuni. Existã o legendã potrivit cãreia, la un moment dat, înfuriat de încercãrile zadarnice de a-l atrage pe Cuvios în mreje, diavolul însusi s-a declarat învins de forta credintei sale. Chiar si dupã trecerea sa la cele vesnice, Sfântul Antonie a continuat sã ajute credinciosii în lupta cu rãul. În Bucuresti, la biserica ce-i poartã numele, „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” – Curtea Veche, cel mai vechi lãcas de cult din Bucuresti, se aflã icoana lui fãcãtoare de minuni. Este unicul obiect rãmas intact, dupã incendiul devastator din 1847, de la Biserica Puscãriei.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.