Soborul mai-marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail și Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri

SARBATOAREA INGERILOR… Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este sărbătoarea pe care Biserica o dedică îngerilor. Cultul sfinților îngeri este destul de dezvoltat în Biserica Ortodoxă și este încurajat de scrierile Sfinților Părinți. Ziarul „Lumina” prezintă motivele determinante pentru existența unei singure sărbătoriri majore a îngerilor și de ce poartă aceasta numele de „sobor” , în cele ce urmează. Numele complet al sărbătorii este Soborul mai-marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail și Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri. Cu alte cuvinte, în data de 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, ci, totodată, toate cetele îngerești. Sfinții Arhangheli sunt în număr de șapte: Mihail, Gavriil, Rafail, Salatiil, Uriil, Gudiil și Varahil, însă cei mai importanți dintre ei, cei mai cunoscuți și mai populari sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Aceşti șapte Arhangheli sunt pomeniți în cartea Apocalipsei ca fiind cele șapte duhuri care stau în fața Tronului lui Dumnezeu (cf. Apocalipsa 8, 2).

De ce „Soborul Sfinților Arhangheli”?

În principal pentru că acest lucru amintește de tradiția care atestă modul în care a pus capăt Sfântul Arhanghel Mihail revoltei îngerilor răi. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: „Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ”. După ce a rostit aceste cuvinte, toate cetele îngerești au început să cânte cântare de laudă. „Deci această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime” (Viețile Sfinților pe luna Noiembrie).

Ce știm despre Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil?

Trebuie să amintim câteva lucruri esențiale despre fiecare dintre cei doi Arhangheli menționați. Astfel, Sfântul Arhanghel Mihail este cel care a pus capăt căderii îngerilor răi și, totodată, este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei și Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav și a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit și l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.
Cât despre Sfântul Arhanghel Gavriil, acesta este binevestitorul Nașterii Domnului și al celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul. El i-a tâlcuit proorocului Daniel viziunile. Tot Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit nașterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. În Minei se precizează că există mărturii cum că Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la ușa mormântului Mântuitorului și a șezut deasupra ei. În concluzie, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt îngerii cei mai cunoscuți nouă și apar foarte des în textele Sfintei Scripturi.

„În tradiția Bisericii noastre, avem o zi dedicată cinstirii sfinților îngeri”

În omilia rostită anul trecut la slujba ținută pe 8 noiembrie, Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre vocația îngerilor în raport cu oamenii:

„Noi, în Taina Sfântului Botez, am primit un înger păzitor. În rânduiala slujbei este o rugăciune în care preotul sau episcopul îi cer lui Dumnezeu ca celui care urmează să fie botezat, să-i dăruiască un înger păzitor. Un înger care să-l călăuzească, să-l povățuiască, prin a cărui prezență să îl apropie mai mult de cele bune. Aceasta este menirea fiecărui înger. Să fie un mesager pentru noi oamenii. Însă nu un simplu mesager, care aduce o veste, ci unul care te și apropie de Dumnezeu, un mesager care te și trezește dintr-o stare de letargie, de amorțeală spirituală”, a spus Preasfinția Sa, care a mai vorbit și despre încercările și suferințele pe care Dumnzeu le îngăduie, în chip pedagogic, în viața noastră:

„Noi, în general, ne rugăm lui Dumnezeu să ne dăruiască tot ceea ce este minunat și frumos în lumea aceasta. Puțini sunt cei care să ceară și încercare, din care să învățăm ceva. Încercările sunt cele care ne povățuiesc cel mai mult. Ne adâncesc cel mai mult în noi înșine. Ne ajută să reflectăm mai profund asupra vieții noastre.”, spunea anul trecut PS Ignatie.

Încercările din viața noastră sunt tot o lucrare a Domnului prin care vrea să ne învețe ceva.
„Îngerul ne cere să facem binele. Dacă vom face binele, răul nu ne va ajunge. Nu în sensul că nimeni nu ne va face rău. Se referă la faptul că atunci când vine răul peste noi, nu poate să ne transforme. Când omul se angajează să slujească, cu toată ființa sa, binelui, în mod evident răul nu se poate apropia de el, adică el însuși nu poate să devină un om rău, pentru că este plin de harul binelui pe care îl slujește. Binele este cel care ne înțelepțește, ne inspiră și ne ajută să evităm orice fel de situație care ne poate arunca în răutate. Omul, dacă se angajează cu întreaga sa ființă să devină el însuși un loc al bunătății, niciodată răul nu îl poate transforma sau schimonosi”.”, a arătat Părintele Episcop Ignatie.

(Material realizat cu sprijinul Ziarului „Lumina” și a Episcopiei Hușilor)




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ