Statul dependent de credite bate iar la uşa FMI

Un nou acord cu FMI este inevitabil, cred analiştii economici, în condiţiile în care starea dezastruoasă a finanţelor publice menţine statul dependent de girul instituţiei pentru împrumuturi.

Anunţul autorităţilor, potrivit căruia România va discuta un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a fost combătut, criticat, interpretat în cheie polticianistă, lăsân­du‑se impresia că există o agendă ascunsă a acestei înţelegeri cu instituţia financiară. Fapt este că România şi-a propus un deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru 2011, la care se adaugă datoria publică scadentă. Pentru a finanţa deficitul şi pentru a plăti ratele scadente, România va avea nevoie anul viitor de împrumuturi de cel puţin zece miliarde de euro. Fiind cert că FMI nu va mai da bani pentru acoperirea deficitului, aşa cum a făcut-o în 2009 şi 2010, iar Banca Naţională are rezerve valutare suficiente, un nou acord va fi necesar în primul rând pentru a conferi creditorilor interni şi externi încrederea necesară de a împrumuta statul român, preferabil la dobânzi convenabile.

De unde bani?

„Împrumuturile nu vor putea fi obţinute foarte uşor si trebuie luat în considerare că, la nivelul sistemului bancar din România, expunerea faţă de stat reprezintă deja 14-15% din bilanţuri, chiar şi 20% în cazul unor bănci. O expunere prea mare pe stat nu este acceptabilă, chiar dacă statul este cel mai sigur debitor, iar băncile nu pot finanţa la nesfârşit statul, trebuie să finanţeze şi mediul privat“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În schimb, economistul-şef al ING Bank, Alexandru Nicolaie-Chidesciuc, este de părere că, dimpotrivă, statul ar trebui să recurgă mai degrabă la împrumuturile în lei de pe piaţa locală în 2011, pentru că s-a expus prea mult riscului valutar anul acesta, preferând împrumuturile în valută. „Acum, piaţa internă cere rate peste ceea ce este dispus să plătească Ministerul de Finanţe care a fixat preţul la 7%. Acesta poate însă să scadă sau să crească în funcţie de cum se comportă Guvernul. Dacă măsurile de austeritate vor continua şi deficitul va scădea, atunci ne putem aştepta şi la o scădere a randamentelor“, spune Chidesciuc.

Astfel rezultă că indiferent la ce sursă de finanţare va apela statul, la piaţa internă sau la cea externă, nu va reuşi să obţină dobânzi mai mici fără credibilitate.

În aceste condiţii, un acord cu FMI va arăta că politica bugetară şi fiscală este pe drumul însănătoşirii, cu atât mai mult cu cât experienţa anilor trecuţi a dovedit că guvernele de la Bucureşti nu sunt capabile, de unele singure, să ţină în frâu deficitele şi, prin urmare, să nu aprobe cheltuieli nefundamentate economic, ci justificate electoral.

„Există cel puţin două argumente puternice care susţin continuarea relaţiei cu FMI şi Comisia Europeană. În primul rând, necesarul de finanţare este încă ridicat şi va rămâne ridicat şi în 2011, în condiţiile în care deficitul bugetar este mare, iar necesarul de refinanţare a datoriei publice este de asemenea ridicat – structura pe maturităţi a datoriei publice este una dezavantajoasă, mare parte din datorie fiind pe termen scurt. În al doilea rând, România are încă un deficit mare de credibilitate, iar un acord cu FMI şi Comisia Europeană ajută mult la îmbunătăţirea încrederii şi ar fi o garanţie că reformele structurale necesare vor fi continuate“, spune Dumitru.

Cum va arăta noul acord

Noul acord va fi cel mai probabil de tip precautionary stand by, care nu presupune finanţare decât în caz de maximă nevoie, dar care impune un program de reforme structurale.

De ce posibilitatea unui nou acord este refuzată sau criticată? Analiştii economici cred că explicaţiile ţin de „necunoaştere, populism, raţiuni politice“. Cu cifrele seci în faţă, aceştia nu văd altă soluţie, deocamdată. Sarabanda cheltuielilor bugetare pentru salarii şi pensii generează şi vor continua să genereze noi cheltuieli în cascadă.

Problema bugetară cea mai gravă rămâne, după tăierea salariilor din sistemul public, defici­tul fondului de pensii finanţat de doi ani din împrumuturi. „Cheltuie­lile actuale cu pensiile nu pot fi susţinute nici de o economie în creştere şi de aceea trebuie luate măsuri dure, cu efect imediat“, consideră Chidesciuc. Discuţiile pentru un viitor acord vor începe din octombrie, iar acordul va fi semnat anul viitor, la expirarea celui aflat acum în derulare.

7 mld. de euro vrea statul să împru­mute în viitor, prin trei-patru emisiuni de bonduri, potrivit secretarului de stat Bogdan Drăgoi

capital.ro




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ