Suceava, de la „Lombardia României” la una dintre cele mai mici rate de infectare din țară. Trei explicații ale medicilor

„Un conglomerat de nereguli”, descria fostul ministru al sănătății Nelu Tătaru situația din Suceava, primul oraș din România lovit de pandemia de COVID-19, în 26 martie anul trecut. Se întâmpla la trei zile de la închiderea spitalului județean, cauzată de îmbolnăvirea în masă a cadrelor medicale, și cu o săptămână înainte ca orașul și comunele alăturate să intre în carantină totală.

La un an distanță, fosta Lombardie a României arată rezultatele unei lecții dure primite la începutul pandemiei: rata de infectare în orașul Suceava este de puțin peste 1 la mia de locuitori, iar la nivelul întregului județ este și mai mică, de sub 0,7. Suceava se află în prima treime a județelor ca număr de teste făcute pe zi, potrivit datelor oficiale. În Spitalul Județean, unde a izbucnit focarul de coronavirus care a dus la carantinarea Sucevei, mai sunt internați în jur de 100 de bolnavi de COVID, cel mai mic număr din ultimele două luni. Însă medicii trăiesc cu teama că vor trece din nou prin criza de anul trecut, când nu mai aveau locuri la ATI. Libertatea a vorbit cu doi medici din Suceava despre ce a dus la scăderea continuă a numărului de îmbolnăviri din județ, despre rata de vaccinare și despre cum resimt ei ultimul an de pandemie. Suceava a fost comparată de jurnaliștii de la Euronews cu regiunea Lombardia a Italiei din cauza numărului extrem de mare de cazuri de coronavirus de la începutul pandemiei. Lombardia a trecut prin aceeași situație în februarie și martie anul trecut și a fost prima regiune din Europa lovită de virus, cu spitale copleșite, un număr uriaș de morți și cu medici nevoiți să aleagă pe cine țin în viață.
Citeşte întreaga ştire: Suceava, de la „Lombardia României” la una dintre cele mai mici rate de infectare din țară. Trei explicații ale medicilor




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ