spot_img
10.7 C
Vaslui
16-oct.-2024
spot_img

Suferință greu de sportat: în sicriu alb și înconjurat de prieteni, studentul Aurel Pintea condus pe ultimul drum! (FOTO)

- Advertisement -

DURERE… Au înghenunchiat de durere lângă sicriu, dar și pe drumul către cimitir părinții, frații, rudele și chiar prieteni pentru care moartea lui Aurel Pintea, unul dintre cei doi tineri înecați la Costinești, a fost un șoc de neconceput! Tânărul de 21 de ani a fost adus acasă, la Crețeștii de Jos, vineri noaptea, iar sâmbătă seara a fost înmormânat. O mare de oameni au venit, între care, cei mai mulți, erau foști colegi ai lui Aurel. Îmbrăcați în tricouri negre, cu poza lui imprimată pe ele, tinerii au arătat nu doar o compasiune imensă pentru acest deces greu de acceptat, ci și faptul că Aurel Pintea chiar a fost un băiat minunat, cu mulți prieteni, care a lăsat pe oriunde a trecut un gând bun, o impresie bună, dar și dovada unui bun-simț cum rar întâlnești. Cei care au fost acolo povestesc cu sufletul strâns: „Din loc în loc, pe drumul spre cimitir, am văzut cum îngenunchiau de durere și epuizare ba surori, ba părinți, ba alte rude. Li se făcea rău. Plângeau și oamenii străini, vecini, simpli trecători, cărora le era milă de copilul acesta, de tinerețea lui, dar mai ales de frățiori și părinți. Chiar că uneori soarta este greu de înțeles, dar dacă așa a fost scris”, au povestit, marcați de cele văzute, oamenii care au fost la funeralii.

Aurel Pintea

Aurel Pintea a mers pe litoral, așa cum a mai făcut și în alți ani, pentru a munci, ca să adune niște bani în plus, să își ajute familia numeroasă. Era un student bun la Agronomie, fusese un licean olimpic la Colegiul „Dimitrie Cantemir” Huși și, chiar dacă trăia anii cei mai frumoși din viața unui tânăr, el preferase să își ia responsabilitatea susținerii familiei sale, care n-ar fi putut trăi doar din ajutorul social luat de părinți de la Primăria din Crețești. Ce altă dovadă de bunătate și caracter matur să poată exista, dincolo de faptul că Aurel alegea să muncească în vacanțe cu drag pentru frații lui mai mici, ca ei să aibă ce le trebuie și să învețe pentru un viitor mai bun decât cel al părinților, care, bieții de ei, au avut soarta unor oameni simpli, de la țară, încercați de greutățile zilnice! Aurel Pintea, așadar, a stârnit admirația celor care știu că azi rar găsești tineri care să se lase pe ei și bucuriile lor personale deoparte și să își ia răspunderea pentru o întreagă familie. Prietenii săi însă spun că ceea ce unora li s-ar putea părea o povară, pentru acest băiat era o normalitate. Niciodată nu se plângea că trebuie să muncească, că trebuie să aibă grijă la nevoile celor dragi și trebuie să se gândească cum să strângă bani de lemne de foc, de începerea școlii și câte altele, ci făcea totul cu drag. Își iubea familia, părinții și frații, și totul venea firesc. Era un tânăr muncitor, cu perspectivă, vesel, plăcut și nimeni nu îl putea plânge, că devenise stâlpul unei familii numeroase, ci, din contră, era admirat pentru asta. Toate aceste lucruri i-au făcut pe toți cei care l-au cunoscut să înmărmurească, în momentul în care au aflat că s-a înecat în mare, pe 9 august, împreună cu Lucian Arion, colegul și prietenul care a vrut să îl salveze.

Căutările continuă pentru găsirea lui Lucian Arion, prietenul care nu a ezitat să sară în ajutorul lui Aurel, atunci când a văzut că i s-a făcut rău în apă

Dacă trupul neînsuflețit al lui Aurel Pintea a fost găsit prins în stabilopozii digului din zona Obelisc, în stațiunea Costinești, pe Lucian Arion încă îl caută salvatorii. Ce șanse să existe ca acest tânăr să fie încă în viață, dacă au trecut, iată, deja cinci zile și nu este niciun semn?! Nu trebuie însă renunțat la speranță, spun prietenii săi… Despre Lucian Arion nu se poate spune decât că este un erou, care a pus mai presus de sine viața unui prieten, a unui coleg pe care l-a văzut cum i se face rău în apa mării și nu a putut să îl abandoneze. A sărit să îl salveze, cu orice risc. Curenții puternici însă i-au luat pe amândoi în larg, fără aproape nicio șansă de scăpare, în fața unei mări furioase, la malul căreia, de zile bune, arbora steagul roșu. Și acum Lucian este căutat, chinul celor dragi prelungindu-se cu fiecare ceas în care salvatorii nu pot să le dea nicio veste despre cel dispărut. „Nu se opresc aceste căutări decât atunci când îl vom găsi”, au spus echipele de salvare de la malul Mării Negre.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.