Țestoasele străvechi de la Crețești, Vaslui (FOTO)

PROFESIONIȘTI… Un material deosebit de bogat cu fosile ale unor țestoase de uscat apropiate sistematic de țestoasa dobrogeană Testudo graeca a fost recuperat de la Crețești, Județul Vaslui, grație supravegherii lucrărilor de modernizare a drumului național Crasna-Huși, de către specialiștii Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Pe lângă numărul mare de indivizi, pe baza detaliilor anatomice impecabil conservate (unele carapace păstrând în conexiune și craniile, dar și elementele scutului osificat protector al membrelor) a fost descrisă o specie nouă de țestoasă numită de către paleontologii care au studiat fosilele – din Spania, Argentina și România reprezentată de Prof. Dr. Vlad Codrea de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca -, Testudo Lohanica. Numele speciei a fost stabilit de paleontologul clujean după Valea Lohanului, pe malul căreia se află locul fosilifer de la Crețești. Până la această descoperire, pentru speciile fosile ale genului Testudo erau cunoscute doar oase post-craniene, așadar o zestre de cunoaștere, pe departe mai puțin detaliată.

„Datele publicate recent în prestigioasa revistă Journal of Systematic Palaeontology oferă de această dată și detalii extrem de exacte privitoare la forma craniului, cu elemente până acum niciodată semnalate de la vreo altă formă fosilă a genului în discuție. Vârsta rocilor de la Crețești în care țestoasele s-au fosilizat este miocen superioară, estimată la 7-8 milioane de ani. În acele timpuri, zona în care se află astăzi localitatea amintită era o câmpie fluvială acoperită dominant de plante ierboase. Alături de țestoase viețuiau cai primitivi tridactili, rinoceri, porci sălbatici, iepuri, gazele, hiene, mastodonți sau girafe. S-au produs în acele timpuri și viituri, țestoasele descoperite pierind brutal, înecate. Fosilele, unice prin aspectele arătate, pot fi admirate în colecțiile muzeului bârlădean de către publicul larg. Datele publicate reprezintă o contribuție de referință pentru paleontologia mondială.”, a precizat prof.univ.dr. Vlad Codrea.

Cine este prof. univ.dr. Vlad Codrea?”Vânătorul de dinozauri!”

Vlad Condrea este născut pe 19 noiembrie 1956, în Oradea.  Este Doctor în Geologie din 1995. După facultate a lucrat ca inginer geolog, dar a renunțat la slujba bănoasă pentru a porni în căutarea dinozaurilor. Peste tot în România a găsit oasele unor animale care au trăit acum zeci de milioane de ani.  În clasa a IX-a știa deja că vrea să fie geolog. Pentru că la Oradea nu există Facultate de Geologie, actualul profesor universitar doctor Vlad Codrea a plecat din orașul său natal și a venit la Cluj. Dorea să facă geologie și paleontologie și nu să  devină inginer geolog, așa cum îi scrie pe diploma de absolvire. A lăsat leafa bună și pentru jumătate din sumă și a devenit cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, însă fără dreptul de a preda, tot din cauza lipsei buletinului de Cluj. De abia după 1990, Vlad Codrea a câștigat dreptul să predea studenților. Lui Vlad Codrea îi strălucesc ochii atunci când vorbește despre dinozauri. „Geologia nu se practică în birou, ori iubești natura și o vizitezi, ori te lași de meserie”, spunea colegilor noștri de breaslă din mass media paleontologul care în fiecare vară se află pe șantierele deschise în aproape toată țara. Acolo a găsit și oasele dinozaurilor de care este atât de pasionat. În județul Vaslui, toată lumea își amintește de ultimul dinozaur “vânat” de prof.dr.univ. Vlad Codrea: în 2015, la Gherghești.  Magistrala descoperire a fost pe 20 iunie 2015, când la Gherghești au fost găsite fragmente  de schelet aparținând elefantului gigant, “Deinotherium”, la care a fost  “părtaș”  cel mai mult și muzeograful dr. Laurențiu Ursache  din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad.

CITEȘTE AICI: https://www.vremeanoua.ro/traim-in-vaslui-site-arheologic-aproape-distrus-pentru-o-bucata-de-panza-de-sac/