17.4 C
Vaslui
05-oct.-2022

Tribunalul Vaslui, sub asediu

- Advertisement -

PROCES La Tribunalul Vaslui a început procesul pe fond al celor trei rromi din Bacãu care au dus la muncã peste 140 de persoane la cules de cartofi în Covasna, oameni care au fost tratati ca niste sclavi. Peste 50 de persoane prezente, din totalul de 144 care au fost citate, s-au constituit parte civilã în proces, daunele cerute de acestia fiind în sume cuprinse între 2000 si 6000 de lei. Unii au cerut 2000 de lei daune morale, pentru suferinta pricinuitã pe perioada cât au muncit la patronii unguri din Covasna, pentru faptul cã dormeau pe baloti de paie, în barãci improvizate pe câmp, si primeau mâncare putinã. Altii au cerut însã si sume cuprinse între douã si patru mii de lei, rest de platã pentru munca prestatã.

La prima orã, 8,15, în holul tribunalului erau prezente peste 100 de persoane, în mare parte rromi, martori si din familiile inculpatilor care, la aflarea vestii cã dosarul se va judeca începând cu ora 11, desi ei fuseserã citati pentru ora 9.00, au început sã vocifereze. La interventia jandarmilor, acestia s-au dispersat, unii, familiile celor trei inculpati, în fata tribunalului, altii au luat loc pe bãncile de la etajul I, restul prin zonã, asteptând începerea procesului, fapt care a avut loc dupã ora 13.30, din cauza faptului cã alte cauze au durat mai mult decât programarea initialã. Practic, la sedinta de ieri, pãrtile vãtãmate, peste 140 de persoane, au fost citate în aceastã calitate, din care s-au prezentat doar 50, care au fost întrebate de judecãtor dacã se constituie parte civilã în proces si pretentiile pe care le au. Dacã în cursul cercetãrii penale, doar 27 de persoane duse la muncã si exploatate de cãtre cei trei rromi si patronii unguri, care nici mãcar nu au fost inculpati, s-au constituit parte civilã, la termenul de ieri, toti cei prezenti au cerut acest lucru, cerând drept daune morale sau despãgubiri sume cuprinse între douã si sase mii de lei fiecare. Judecãtoarea a luat act de pretentiile pãrtilor vãtãmate si, la urmãtorul termen de judecatã, pe 10 aprilie, urmeazã a fi audiate si restul de aproape 100 de persoane care au fost sclavi pe mosia ungurilor din Covasna, urmând ca, ulterior, sã înceapã efectiv audierea martorilor. Avocatul apãrãrii a declarat cã ar fi vrut sã cearã amânarea procesului pentru viciu de procedurã, dat fiind cã nu s-a reusit citarea tuturor martorilor sau pãrtilor vãtãmate, dar a renuntat la acest lucru, considerând cã este în interesul inculpatilor ca judecata pe fond sã înceapã cât mai repede, pentru a reduce timpul petrecut în arest de cei trei, mai ales dat fiind faptul cã cererea de judecare în libertate a acestora a fost refuzatã de instantã la termenul anterior.

Sclavie în secolul XXI

Conform rechizitoriului, cei trei inculpati, Gheorghe Ghe. Nitã, Cãtãlin Panaite si Gheorghe I. Nitã, au fost retinuti, la sfârsitul lunii octombrie a anului trecut, de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism (DIICOT), dupã ce într-un sat din Covasna au fost gãsiti opt minori si 17 adulti sechestrati si obligati sã lucreze în agriculturã câte 17 ore pe zi, înfometati si terorizati. „În perioada august – septembrie 2012, inculpatii Gheorghe Ghe. Nitã, de 37 de ani, tatãl acestuia, Gheorghe I. Nitã, de 54 ani, si Cãtãlin Panaite, în vârstã de 34 de ani, din Bacãu, au recrutat un numãr de 25 de victime, dintre care opt minori cu vârste cuprinse între 12 si 16 ani, le-au transportat în comuna Zãbala, satul Peteni, judetul Covasna si le-au exploatat prin obligarea la muncã în agriculturã, la cules de cartofi”, se aratã în comunicatul DIICOT. Ulterior, numãrul persoanelor care ar fi muncit ca sclavi s-a dovedit a fi peste 140, majoritatea din satul Slobozia, comuna Gârceni, judetul Vaslui. Conform rechizitoriului, cei trei le-ar fi impus victimelor un regim de muncã de 17 ore pe zi, fãrã a fi plãtite, sub amenintarea cu moartea. Conform declaratiilor victimelor, acestea ar fi fost în mod repetat supuse violentelor fizice si psihice si cazate în conditii improprii, în beciuri pline de gândaci si sobolani, fãrã a li se asigura hrana si igiena corespunzãtoare, si nici nu au fost plãtiti corespunzãtor pentru munca prestatã. Inculpatii si familiile lor neagã aceste acuzatii si sustin cã, la rândul lor, si ai ar fi muncit si trãit în aceleasi conditii, si, de fapt, ar fi încercat sã-i ajute pe cei 140 sã câstige o pâine. „Ei stiau la ce pleacã si stiau cã conditiile de cazare sunt ca la fermã, în corturi sau barãci pe câmp. Toatã lumea si-a primit banii, si puteau pleca când doreau. Copiii nu au fost pusi la muncã, doar cei mari, de 16 – 17 ani, cei mici stãteau în barãci toatã ziua. Si noi am fost tot la muncã, si ne-am luat si copiii mici cu noi. Am muncit la fel ca ceilalti, nu am fost nici sefi, si nici vechili!” era supãratã Elena Loredana, sotia lui Gheorghe Ghe. Nitã, unul dintre inculpati.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.