spot_img
spot_imgspot_img
22.3 C
Vaslui
21-mai-2024

ULTIMUL COSMAR (foto)

- Advertisement -

Dezastru în Vaslui, acum 34 de ani: sapte morti si 5.800 de locuinte avariate

TRAGIC… Momente tragice au rãmas în amintirea românilor, dupã marele cutremur din 4 martie 1977. Aproximativ 1500 de morti, 11.300 de rãniti si 35.000 de clãdiri distruse au fost rezultatele seismului din ’77. Artisti precum Toma Caragiu, A. E. Baconski, Mihai Gafita, Alexandru Bocãnet, Doina Badea, Corneliu M. Popescu si-au pierdut viata în acele momente triste. În judetul Vaslui, seismul a cauzat moartea a sapte persoane, au fost rãnite 40 de persoane, 5855 de locuinte vechi au fost avariate, 1077 complet deteriorate, au rãmas fãrã adãpost 7773 de persoane, conform ziarului Vremea Nouã, de la acea datã. Pagubele estimate pentru acea perioadã au fost de ordinul zecilor de milioane de lei, sume foarte mari pentru anii ’70.

Acum 34 de ani, o mare tragedie a lãsat în urmã 1.578 de morti, aproximativ 11.300 de rãniti si 35.000 de clãdiri distruse. Seismul s-a produs pe 4 martie 1977, la ora 21:22, a avut 7,3 grade pe scara Richter si a durat circa 55 de secunde. Majoritatea pagubelor umane si materiale au fost în Bucuresti. În judetul Vaslui, seismul a cauzat moartea a 7 persoane, au fost rãnite 40 de persoane, 5855 de locuinte vechi au fost avariate, 1077 complet deteriorate, au rãmas fãrã adãpost 7773 de persoane. Ziarul “Vremea Nouã” din 8 martie 1977 titra: “Cutremurul a provocat, pe lângã pierderi de vieti omenesti, într-un mare numãr de judete si localitãti urbane si rurale, grave prejudicii de ordin material, atât economiei nationale, cât si populatiei. Au fost avariate si oprite din functiune importante instalatii industriale, numeroase institute de cercetãri, stiintifice si de învãtãmânt. Într-un mare numãr de întreprinderi, au fost deteriorate instalatii, masini si utilaje de mare valoare, conducte de alimentare cu apã, statii de alimentare si transformare a energiei electrice etc. (…) Grave pierderi s-au înregistrat si în judetul Vaslui. S-au degradat edificii socio-culturale, scoli, crese, grãdinite, cãmine, locuinte ale cetãtenilor, unele nerecuperabile, în special la sate, precum si în orasul Vaslui si în municipiul Bârlad”.

Clipe grele pentru Spitalul din Bârlad, acum 34 de ani!

Vasile Vãsâi, redactor în acea perioadã la Vremea Nouã, a descris momente de cosmar, dar si de curaj ale medicilor din Bârlad, sectia chirurgie. “Scurtã si, evident, incompletã retrospectivã din îndoliata noapte de 4 martie a.c. Noua si impunãtoarea clãdire scrâsneste lugubru, din toate “articulatiile”. Linia telefonicã moare. Se întrerupe curentul electric. Beznã, panicã fireascã. Un om se aflã pe masa de operatie. Se aprind, mai întâi, hârtii, apoi lumânãri. Abia se mai dibuie instrumentele. Între timp, numãrul urgentelor cresc vãzând cu ochii. Cinci, zece, douãzeci, treizeci si cinci… Toti chirurgii (Iorgu Arnãutu, Octav Bãnceanu, N. Botezatu, N. Jenariu etc.) sunt în sala de operatie sau de… tratamente. Se aud comenzi scurte, militãresti. Sunt executate prompt, cu pricepere. În sprijinul medicilor chirurgi vin si doi colegi de la alte specialitãti: internistul Mihai Andrei si orelistul Cãtãlin Anghelutã. Primul, adicã medicul internist, vãzând cã nu e luminã suficientã, aleargã în curtea spitalului si regleazã farurile de la automobilul proprietate personalã spre ferestrele sãlii de operatie… Dupã 12 ore, i-am gãsit pe acesti oameni, ca de altfel, pe toate cadrele medico-sanitare bârlãdene, tot la datorie. Frânte de obosealã, cu nervii storsi, în plinã activitate. Si câte n-au fost sau nu sunt încã de fãcut dupã acel absurd si nemilos minut al seismului? Trebuiau mutate sectii (de cronici, contagiosi, dermato-venerice si psihiatrie) sau dispensare urbane (nr. 3 si 6, în cadrul Policlinicii stomatologice), reparate unele saloane (ale oftalmologiei, O.R.L.-ului si neurologiei, precum si ale Laboratorului de recoltare si conservare a sângelui etc.) – toate situate în clãdirile vechi, de peste 100 de ani. Apoi, întrucât un numãr apreciabil de paturi a fost restrâns, datoritã mutãrii unor sectii în sediile altora, trebuia intensificatã activitatea medicalã ambulatorie si de internare a pacientilor la domiciliu. O atentie deosebitã s-a acordat îngrijirii medicale a copiilor la domiciliu, în care scop au efectuate 2 “Salvãri” care “circulã” 24 ore din 24, împreunã cu personalul de specialitate necesar. La rândul lor, dispensarele din întreprinderi (I.R.B., I.C.B. si I.E.P.A.M.) si-au adaptat programul de activitate în raport cu cel al unitãtilor economice respective. Dar despre personalul dispensarelor urbane, aceastã avangardã în profilaxie, câte n-ar trebui spuse? Sau despre ceilalti “respunsabili” cu sãnãtatea cetãtenilor din Bârlad, cum i-am numit pe lucrãtorii laboratorului epidemiologic municipal? Iatã de ce, în loc de alte comentarii, vã propunem sã retinem câteva nume din multe altele, care meritã cu prisosintã stima si pretuirea noastrã: dr. Zamfir Grigoriu, M. Vainfeld, Constanta Calotã si Ana Macranschi, asistentele V. Mâtã, Gh. Turlea sI Maria Gãluscã, surorile medicale Elena Onel, Aristita Floricicã, Iustina Oprescu etc.”.

Imediat dupã cutremur, autoritãtile au intervenit în ajutorul vasluienilor

Aproape un minut a fost de-ajuns sã distrugã mii de clãdiri si sã facã zeci de victime, dintre care 7 morti. Multi dintre cei rãmasi fãrã locuinte au primit, dupã dezastru, case noi. Altii, aflati în aceeasi situatie, si-au reconstruit singuri casele. În ziarul Vremea Nouã din data de 15 martie 1977, un cetãtean din Brodoc declara cã nu a mai asteptat sã vinã ajutoarele si si-a reconstruit singur casa. “În timpul cutremurului, un perete al casei mele a cedat, s-a prãbusit, mi-era milã de cãsuta mea asa cum am vãzut-o dupã ce a trecut blestematul. Eu sunt un om bãtrân, am 80 de ani, în viata mea am vãzut si am trecut prin multe, asa cã, de milã, de ciudã si de mândrie m-am apucat, a doua zi, de treabã. Cum vedeti, cãsuta aratã ca si înainte, omul când poate face o treabã singur, apoi s-o facã, sã nu mai astepte pe altii”, sustinea bãtrânul Ion Popovici, din Brodoc. Au existat mari pierderi atât umane, cât si materiale. Costurile pentru repararea sau reconstruirea clãdirilor avariate au fost ridicate. “În timpul celor câteva secunde, parcã rupte din realitatea curgerii normale a timpului, pulverizate pur si simplu de urletul sumbru al pãmântului, mii de case din orasul Vaslui si municipiul Bârlad au fost afectate, adicã au suferit avarii deosebit de grave. Imediat dupã seism, constituiti din echipe de zidari, instalatori, teracotisti, electricieni, zugravi – vopsitori, tinichigii etc. angajati ai I.J.G.C.L. Vaslui sI I.G.C.L. Bârlad, ajutati de cetãteni au pornit la repararea si consolidare locuintelor. Pânã azi (n.r.15 Martie 1977), valoarea lucrãrilor executate numai la Vaslui depãseste suma de 300.000 lei”, mentiona regretatul Ion Iancu Lefter, acum 34 de ani. Ultimele cutremure semnificative au avut loc în 1940 (7,4 grade pe scara Richter), în 1977 (7,2 grade pe scara Richter) si în 1986 (7,1 grade pe scara Richter).

ISU Vaslui vã sfãtuieste: pãstrati-vã calmul, în cazul unui cutremur

În cazul unui cutremur, un sfat util ar fi sã vã pãstrati calmul. Rãmâneti în locul unde vã aflati, în clãdiri sau în exteriorul acestora. Adãpostiti-vã sub o bancã, masã solidã, lângã un perete de rezistentã sau tocul unei usi. Dacã seismul v-a surprins în exterior, depãrtati-vã de clãdiri, stâlpi sau alte obiecte în echilibru precar, la o distantã care sã vã asigure spatiul de sigurantã în cazul prãbusirii. Nu fugiti pe scãri si nici nu folositi liftul în timpul unui cutremur. Dupã un cutremur, nu pãrãsiti imediat locuinta, asigurati-vã cã o puteti face fãrã sã vã accidentati. Fiti pregãtit pentru eventualele replici si nu sunati la 112 decât pentru urgente majore.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.