spot_img
22.4 C
Vaslui
20-iun.-2024
spot_img

Un deputat din Opozitie denunta un “Complot guvernamental împotriva românilor si mediului de afaceri”

- Advertisement -

Complot împotriva economiei României, considera un deputat de opozitie din Satu Mare, Andreea Paul. Conform parlamentarului, Guvernul a „încercuit” românii si mediul de afaceri, partea sanatoasa a economiei, cu modificari legislative tot mai numeroase, apoi ne-a sugrumat cu taxe si impozite. Obiectivul principal: supravietuirea birocratiei de partid, cheltuirea iresponsabila a banului public si pregatirea finantarilor din banul public a campaniilor electorale din 2014.

“Dovezi: În loc sa se lupte cu coruptii, USL a intrat în tagma acestora. Sunt celebre legile cu dedicatie precum memorandumul Rompetrol sau Rosia Montana.

Majorarea pragului achizitiilor publice directe de la 15.000 de euro la 30.000 de euro pentru servicii si la 100.000 de euro pentru lucrari în vara anului 2013 este o „buna” supapa pentru alocarile de contracte cu dedicatie. Firmele „prietene” USL beneficiaza de achizitii publice fara licitatie.

Semnele risipei banului public sunt multe: scoli sau spitale mai bune nu, autostrazi noi nu. Nu trece saptamâna fara vesti despre cheltuirea fara rationament a banilor. Pe ultima suta de metri a anului 2013, aflam ca Ministerul Fondurilor Europene absoarbe doar jumatate din ceea ce si-a propus, dar va plati un milion de euro pe an pentru chiria noului sediu. ANAF nu a fost în stare, nici dupa restructurare, sa colecteze mai bine bani la bugetul de stat; în schimb, are de gând sa îsi construiasca o noua identitate vizuala care costa peste 7 milioane de lei.

CNADNR a platit unei firme de consultanta 15 milioane de euro în perioada ianuarie 2012-decembrie 2013 pentru supervizarea lucrarilor de construcţie a autostrazii Brasov – Bors, desi contractul cu Bechtel a încetat la sfârsitul lunii mai.

USL pierde batalia economica a anului 2013 cu 12 puncte slabe fata de cele 4 evolutii economice încurajatoare inertiale.

Puncte tari:

·        PIB-ul a crescut cu 2,7% în primele 9 luni ale anului 2013, noroc cu cel mai bun ministru ale guvernului USL: „Vremea buna”.

·        Rata anuala a inflatiei a fost de 1,83% în luna noiembrie 2013.

·        Exporturile au crescut cu peste 9% în primele 10 luni din 2013.

·        Productia industriala s-a majorat cu 7,4% în primele 10 luni din 2013.

12 puncte economice slabe în 2013

1. Consumul românilor s-a diminuat. La fel si consumul de energie. Românii si mediul de afaceri suporta povara a 34 de taxe noi si impozite majorate.

Cresterea economica nu se resimte în nivelul de trai. Consumul românilor s-a diminuat. Comerţul cu amanuntul a scazut cu 0,3%, iar serviciile de piaţa prestate populaţiei s-au redus cu 3,2% în primele 10 luni din anul 2013. Nu întâmplator, consumul final de energie electrica a fost cu 6,3% mai mic în aceeasi perioada, semn al unei economii care nu mai are capacitatea de a produce. Românului îi este taxata excesiv munca cinstita. 34 de taxe noi si impozite majorate au fost introduse din 2013 pâna în prezent. 8 miliarde lei sunt taiati astfel direct din buzunarele românilor. Mediul de afaceri reclama nivelul ridicat al fiscalitatii (sondaj BNR, aprilie – septembrie 2013). Rezultat: înghetul a tot mai multe întreprinderi, încurajarea muncii la negru, somaj si preturi mai mari, fuga investitorilor straini spre tarile învecinate cu fiscalitate mai mica.

2. Numarul somerilor înregistrati a crescut cu peste 31.300  de persoane în ultimul an. În total avem peste 507.600 de someri oficial la sfârsitul lunii noiembrie 2013.

3. Românii îsi platesc tot mai greu datoriile la banci: rata restantelor la credite a atins un nou record în octombrie 2013, de 21,7%.

România are cea mai mare rata a creditelor neperformante din regiune, mult peste urmatoarele clasate, Ungaria si Bulgaria, conform FMI. Mai mult, România a înregistrat si cea mai mare crestere a ratei creditelor neperformante din 2011 pâna în prezent dintre tarile analizate.

4. Înghetul firmelor si abuzul procedurilor de insolventa pentru a nu mai plati taxele: 81 de firme au intrat în insolventa în fiecare zi din 2013.

Numarul firmelor intrate în insolventa se ridica la 27.119 în primele 11 luni din 2013, conform datelor ONRC. Asta înseamna ca, în fiecare zi a anului 2013, circa 81 de firme au intrat în medie în insolventa, fata de 59 de firme pe zi în plina criza economica, în anul 2011.

5. Privatizarile Oltchim si CFR Marfa au esuat lamentabil. Fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a recunoscut ca privatizarea Oltchim a fost doar un circ de ochii FMI. La cum s-au desfasurat lucrurile tragem concluzia ca si la CFR Marfa circul politic si jocul de imagine a contat mai mult, nu încrederea investitorilor pentru a crea noi locuri de munca, nici responsabilizarea factorilor publici de decizie.

6. Investitorii straini ne-au ocolit, iar investitiile straine au scazut cu 8% fata de anul trecut. Doar o cincime din investitiile promise au intrat în România. Premierul Ponta a promis ca va atrage investiţii de 10 miliarde de euro pâna la sfârsitul anului 2013. În schimb, investitiile straine directe (ISD) se ridica la doar 1,8 mld. euro în primele 10 luni din anul 2013, adica sub o cincime din suma promisa.

7. Au fost atrase doar jumatate din fondurile europene promise pentru anul 2013.

La începutul anului 2013, ministrul fondurilor europene garanta atragerea a 50% din banii europeni în decursul anului. Rata de absorbtie se apropie de 30% pe finalul anului 2013. Membrii societatii civile atrag atentia ca aceasta rata a absorbtiei este rezultatul proiectelor anterioare, aflate în prezent în curs de implementare, si nu este în niciun caz efectul masurilor din 2013. Prin urmare, lauda de sine a USL în absorbtia fondurilor europene este mincinoasa. Decontarile din anul 2013 de la Comisia Europeana sunt rezultatul contractelor semnate de guvernul anterior si nu se datoreaza vreunei performante ale guvernului actual. Viteza de absorbtie a banilor ar fi crescut indiferent de guvernul din fruntea tarii, acesta fiind managementul absorbtiei banilor europeni: mai întâi muncesti, apoi vin banii.

8. Cheltuielile publice cu investitiile au scazut cu peste 16%, împiedicând crearea de noi locuri de munca, atât de necesare traiului decent.

USL a taiat din plin banii alocati în bugetul de stat pentru investitii si a decis sa îi aloce aparatului birocratic. Prin acest gest, nu a facut decât sa împiedice crearea de noi locuri de munca. Cheltuielile cu investitiile s-au redus cu peste 16% în primele 10 luni din anul 2013 fata de aceeasi perioada a anului precedent. În schimb, cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu aproape 14%, iar cele cu bunuri si servicii date cu dedicatie cu peste 11% în aceeasi perioada. De unde? Din noile taxe platite tot de români.

9. Evaziunea fiscala creste sub USL si este mai mare decât bugetul educatiei si sanatatii la un loc.

Dupa diminuarea în anul 2011, evaziunea fiscala si-a reluat cresterea accelerata sub USL, conform rapoartelor Consiliului Fiscal, si se ridica la 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educatiei si sanatatii. Doar din TVA-ul necolectat statul pierde 10 mld. euro anual. Am estimat ca acesti bani ar fi suficienti pentru majorarea cu câte 100 euro pe luna a fiecarei pensii si fiecarui salariu al angajatilor la stat si ar ajunge si pentru constructia a 350 km de autostrada pe an fara a creste deloc taxele. O alta optiune ramâne diminuarea semnificativa a TVA, asa cum au promis cei de la USL în opozitie fiind. Dar iata ca avem al doilea buget national construit pe TVA de 24% si un plus de 34 de taxe noi si impozite majorate. Totodata, avem cele mai mari pierderi din colectarea TVA din întreaga Europa.

10. Legislatia fiscala a suferit, în medie, câte doua modificari pe luna, fara consultare publica si fara sa respecte legea responsabilitatii fiscale. USL a devenit lider în topul guvernelor care au adus cele mai multe schimbari peste noapte Codului Fiscal si Codului de Procedura Fiscala din ultimii 10 ani.

11. USL a facut 4 rectificari bugetare negative în ultimele 18 luni, semn al proastei colectari la buget, cresterii evaziunii fiscale, incompetentei proiectarii bugetare si al esecului guvernamental.

Guvernul Ponta a pierdut în total 8,6 mld. lei din veniturile estimate de când a venit în fruntea tarii si a produs un deficit bugetar suplimentar de 5,3 mld. lei prin cele 4 rectificari bugetare succesive. Cum a compensat aceasta slaba guvernare bugetara? A introdus cele 34 de taxe noi si impozite majorate prin care taie din buzunarele românilor 8 miliarde lei.

12. A fost ratata, din nou, intrarea în spatiul Schengen, descentralizarea si eficientizare administratiei publice, dar mai ales, definirea interesului national al României pâna în anul 2020 pentru dezvoltarea mai rapida si absorbtia celor 40 de miliarde de euro.

Concluzia:

2013 a fost anul coruptiei care a izolat tara pentru a o devora în voie si care a compromis sistematic sansele României pentru dezvoltare si un trai mai bun”.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.