1.7 C
Vaslui
04-dec.-2022

Un monument uitat în orasul Husi!

- Advertisement -

Costin Clit

Declansarea celui de-l doilea rãzboi balcanic în 1913 se realizeazã si prin participarea Regatului României, alãturi de Serbia si Grecia, împotriva Bulgariei. Prin tratatul de pace

încheiat în Bucuresti la 28 iulie / 10 august 1913 România obtine Cadrilaterul: judetele Durostorum (3226 km2) si Caliacra (4500 km2 ).

În aceastã campanie militarã, din judetul Fãlciu si-au pierdut viata 22 de sodati: Constantin Stefãnescu, Dumitru Negrea, Grigore Milea, Petru Sotir Lazãr, Constantin Macovei, Ilie Mihai, Neculai Bostan, Gheorghe Besliu, Gheorghe Tecariu, Gheorghe Alexandru, Foca Huruburu, Constantin Cucos, Ioan Foca Butnaru, Toader Macovei, Ioan Mardare, Gavril Bordeianu, Ioan Rãileanu, Vasile Buzincu, Vasile Anton, Gheorghe Stoleru, Grigore Tãbãcaru si Dumitru Deliu.

Episcopul Nicodem al Husilor (februarie 1912 – decembrie 1923), viitorul patriarh al României, se implicã în activitatea Comitetului pentru ridicarea unui monument în cinstea soldatilor huseni si fãlcieni cãzuti în campania militarã din 1913. Diverse personalitãti locale primesc din partea Episcopului Nicodem liste de subscriptie.

La 6 decembrie 1914 sunt distribuite celor îndrituiti brevetele si medaliile „Avântul Tãrii.” La aceastã solemnitate participã: un general de la Comandamentul 4 Teritorial, comandantii Regimentelor 25 si 65 Infanterie, ofiterii si trupa Batalionului din Husi. Cu acest prilej este inaugurat monumentul dedicat soldatilor cãzuti în rãzboi. Reproducem telegrama trimisã regelui Ferdinand I: „Inaugurând astãzi monumentul ridicat în Husi pentru amintirea vitejilor osteni fãlcieni, care si-au jertfit viata în campania din 1913. Husenii cu drag îsi îndreaptã mintea spre viteazul generalisim al pomenitei campanii, scumpul rege de astãzi si încredintîndu-l de devotamentul lor roagã pe Dumnezeu sã-i dãruiascã domnie lungã si glorioasã.” O altã telegramã a fost trimisã primului-ministru liberal Ion I.C. Brãtianu.

Monumentul a fost amplasat în piata Ioan Mârza din Husi. O comisie formatã din Ilie Diaconescu, seful Sectiei tehnice, C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, seful Contenciosului, Marin Ghiuzu, seful Biroului de constatare si Carol Andrus, secretarul comisiei, participanti la inventarierea avutiei publice, consemneazã starea Squarului din piata Ioan Mârza în procesul verbal din 20 octombrie 1943. „Imobilul” apartinea Primãriei orasului Husi. Suprafata terenului era de 378, 65 m2. Se aminteste si monumentul pus în discutie: „În acest squar este construit monumentul soldatilor în rãzboiul din 1913, construit pe o suprafatã de 3 m.p. în anul 1914, si a cãrui valoare apreciind la lei: 50000 (cincizecimii).” Se pãstreazã si fotografia monumentului realizatã în 1943 pe care o redãm.

Unde se afla piata Ioan Mârza? Odatã cu intrarea în orasul Husi, de la barierã începea strada Ioan Mârza care continua pânã în piata Ioan Mârza, aflatã în fata localului Bibliotecii demolat de comunisti (pe locul sãu se aflã astãzi P.T.T.R.).

Destinatia monumentului a fost modificatã de autoritãtile comuniste fãrã scrupule. Monumentul a fost închinat de comunistii huseni soldatilor cãzuti în rãzboiul dintre 1944-1945. Se pare cã au fost inscriptionate cuvintele: „Glorie eternã ostasilor români.” Odatã cu ridicarea blocurilor din zonã, monumentul a dispãrut o perioadã, dupã care a fost amplasat în parcul „Cuza Vodã. “Soimii patriei, pionerii si utecistii fãceau de gardã în momentele solemne când erau aduse si coroane de flori, în „amintirea si gloria” soldatilor sovietici. Astãzi monumentul zace în acelasi parc fãrã o inscriptie care sã-i arate semnificatia. Trecãtorul este lipsit de orice tip de informatie.

Credem cã a sosit timpul implicãrii autoritãtilor municipale husene pentru reasezarea monumentului la locul sãu. Rondul din apropierea P.T.T.R. este ideal. O placã cu inscriptie ar trebui sã-i arate semnificatia si trecutul. Comunistii ne-au distrus istoria si au asternut uitarea. Avem obligatia de a reface greselile trecutului, în conditiile în care beneficiarii puterii de dupã 1989 în orasul Husi nu au catadicsit sã ridice un monument în 21 de ani de democratie. Bogãtia spiritualã a unei comunitãti este esentialã si nu constã în lupte politice interne. Sã luãm exemplul ierarhilor huseni implicati activ în actul cultural, asa cum este cazul Episcopului Nicodem, dar si a fostilor oameni politici locali. Sã nu ne reducem activitatea numai la critica regimului comunist în timpul agapelor frãtesti, ci sã ne implicãm si sã dovedim prin fapte, nu prin cuvinte. Sã înlãturãm vãlul bolsevismului care încã dãinuie în societatea postdecembristã si sã îmbogãtim zestrea spiritualã a municipiului Husi.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.