7.9 C
Vaslui
17-oct.-2021

Un pocãit din Vaslui cumpãrã sinagoga orasului, cu 50.000 de euro!

TRANZACTIA ANULUI

ACHIZITIE…Familia Busuioc, din Vaslui, care a investit peste 1 milion de euro în blocuri de locuinte în cartierul 13 Decembrie, a dat lovitura pe piata imobiliarã. Pocãitii, asa cum sunt cunoscuti în oras cei din familia Busuioc, au cumpãrat la pret de nimic o clãdire monument din centrul Vasluiului, plus 400 mp teren. Vânzarea s-a fãcut în mare secret, cu sprijinul Federatiei Comunitãtilor Evreiesti din România, care pare decisã sã vândã la preturi derizorii clãdiri cu însemnãtate pentru istoria evreilor care au trãit în diverse orase ale României. Nici mai mult, nici mai putin, familia Busuioc a cumpãrat vechea sinagogã din Vaslui cu 50.000 de euro, tranzactia fiind perfectatã departe de ochii curiosilor, la un notar din Iasi. Adicã, o clãdire simbol a fost vândutã de sefii comunitãtii evreiesti la pret de apartament cu douã camere. Desi membrii familiei Busuioc nu recunosc tranzactia, avem informatii certe despre pretul tranzactiei, dar si unele informatii despre planurile imobiliare ale pocãitilor. Se pare cã acestia ar putea ridica un bloc cu 8 etaje, pe locul actualei sinagogi, desi mai bine ar fi fost ca aceastã clãdire sã revinã primãriei.

Familia Busuioc a dat lovitura pe piata imobiliarã, cumpãrând o clãdire simbol la un pret foarte mic. Sinagoga Vasluiului, singura mãrturie a numãrului mare de evrei care locuiau în acest oras în urmã cu 60-70 de ani, a scãpat neatinsã de buldozerele lui Ceausescu. Clãdirea sinagogii a fost protejatã atât de cãtre autoritãtile comuniste, cât si de cele democratice, pe motive cã Federatia Comunitãtilor Evreiesti doreste sã-si pãstreze patrimoniul intact. Sinagoga din Vaslui a rãmas singura casã din centrul orasului, în zona dinspre bazar, restul caselor fiind dãrâmate si înlocuite cu blocuri de 4 sau 10 etaje. În 2012, Federatia Comunitãtilor Evreiesti din România anunta cã doreste sã încredinteze Primãriei sinagoga din Vaslui. Municipalitatea urma sã foloseascã imobilul ca spatiu pentru organizarea si desfãsurarea de activitãti culturale, stiintifice si educative, astfel cã, dupã zeci de ani în care nu mai fusese folositã, clãdirea avea toate sansele de a-si deschide portile. Pe masa Consiliului local al municipiului Vaslui a ajuns acest proiect, care a fost si aprobat. Imobilul trebuia sã fie utilizat timp de 10 ani, pentru diverse activitãti, mai putin cele restrictive stabilite de cãtre Rabinatul Federatiei Comunitãtilor Evreiesti din România. Având în vedere cã sinagoga nu mai era de mult folositã pentru exercitarea Cultului Mozaic, fiind în pericol de degradrare, pãrea a fi solutia cea mai bunã, încredintarea municipalitãtii. Numai cã primãria nu s-a atins de clãdire, continuând sã o pãstreze ca un patrimoniu cultural al orasului. La cinci ani de la predarea cãtre primãrie, o veste a cãzut ca un trãznet. Cineva de la vârful Federatiei Comunitãtilor Evreiesti din România, o persoanã importantã, a decis vânzarea mai multor sinagogi din tarã, printre care si cea de la Vaslui. Cum-necum, informatia a ajuns si la familia Busuioc, dezvoltator imobiliar din zona 13 Decembrie. Nu avem încã detalii despre persoana care i-a ajutat pe cei din familia Busuioc sã cumpere clãdirea, cert este cã vânzarea s-a perfectat la un notar din Iasi, la un pret scandalos, doar 50.000 de euro. Pe lângã casã, pocãitii au cumpãrat si terenul de 400 mp, pe care, dacã vor dãrâma vechea sinagogã, ar putea ridica un bloc cu 8 etaje. „Nu vã pot confirma nimic. Nu. Nu am cumpãrat”, atât a avut de spus reprezentanta familiei Busuioc. De fapt, noi am sunat pe telefonul sotului, însã din ratiuni greu de înteles la acel numãr rãspunde doar sotia dânsului. Deci, cei din familia Busuioc nu recunosc vânzarea, însã vor apãrea mai multe elemente, cu sigurantã, despre aceastã tranzactie, cât de curând. Este de neînteles gestul celor din Federatia Comunitãtilor Evreiesti din România, care ar fi putut vinde cãtre primãrie aceastã clãdire, probabil urmând a i se da o utilitate publicã. De ce s-a fãcut în mare secret vânzarea sinagogii si care sunt persoanele implicate, vom afla cât de curând.

La Vaslui, au trãit mii de evrei, în perioada interbelicã

Municipiul Vaslui a fost un oras în care comunitatea evreiascã a fost în plinã dezvoltare, reprezentând, la un moment dat, mai bine de o treime din populatie. Notele din arhive aratã cã, în anul 1943, târgul Vasluiului avea o populatie de 13.000 de oameni, din care mai bine de 3.800 erau evrei. Evreii din Vaslui au dezvoltat numeroase afaceri traditionale, acaparând aproape tot ceea ce însemna comert. Aici, comunitãtile de evrei au construit spatii moderne, cu etaj, care aveau dublã utilitate: locuintã si magazin. Asa a început, practic, si modernizarea Vasluiului care, la începutul secolului XX, se putea lãuda cu strada Hagi Chiriac ca fiind una partial electrificatã, ceea ce a dus la dezvoltarea serviciilor si micilor industrii, conform datelor gãsite în arhive de cãtre documentaristul Paul Zahariuc. Documentele din arhivã aratã cã energia electricã era produsã de douã generatoare nemtesti de mare capacitate care functionau cu benzinã. Evreii mai aveau si numeroase ateliere de confectii „la comandã”, bijuterii, blãnãrii, cojocãrii, „fabrici de sifoane”, dar si de pâine, precum si cofetãrii sau patiserii. Farmaciile umane ale orasului apartineau, în proportie de 90% , tot evreilor, iar cele douã spitale existente în perioada interbelicã, „Drãghici” si „Israelit”, erau încadrate cu numerosi licentiati în medicinã de aceeasi etnie. si-au construit propria scoalã. Tot la începutul secolului XX, comunitatea evreiascã din Vaslui a inaugurat prima scoalã propria scoalã, numitã „Assey Tow”. De asemenea, în oras au mai existat si trei sinagogi, dintre care doar una a rãmas în picioare, pãrãginitã si încuiatã din cauza lipsei enoriasilor. Potrivit Legii 119 din 11 iunie 1948, atât scoala „Assey Tow”, cât si Spitalul Israelit au fost supuse nationalizãrii de cãtre statul comunist, fiind considerate bunuri de drept privat. La fel s-a întâmplat si cu Spitalul „Drãghici” deoarece, ca mai toate spitalele din acele vremuri, si acesta avea importante proprietãti funciare dobândite prin donatii provenite de la diversi binevoitori care au fost tratati de cãtre doctorii de aici. Prin nationalizare, cele douã spitale s-au contopit, fiind, practic, si în aceeasi curte, primind numele de Spitalul Unificat Vaslui, iar strãzii pe care se aflau aceste douã asezãminte de sãnãtate i s-a schimbat numele din strada Spitalelor în strada Dr. Ghelerter. Odatã cu intrarea armatei sovietice, în august 1944, la doar câteva luni, a început si calvarul pentru evreii din Vaslui. Casele si prãvãliile lor au început sã fie jefuite de soldatii rusi, iar peste numai doi ani, biroul Politiei de Sigurantã a fost luat cu asalt de evrei care doreau sã migreze în tãri precum Palestina, SUA, Canada, Paraguay, Uruguay sau Australia. Culmea este cã, ani de zile, primãria s-a ocupat ca nicio frunzã sã nu deranjeze clãdirea sinagogii, asigurându-i si paza, pentru ca, acum, o familie de pocãiti sã o cumpere la pret de apartament.

Ultimele Știri
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img
Ultimele Știri
- Advertisement -spot_img

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here