Scriitor, critic literar și autor al unei rubrici de opinii în „Libertatea”, Costi Rogozanu predă la o școală de sat în județul Vrancea. Rândurile lui vin dintr-o școală aflată într-o clădire veche, cu clase care se încălzesc și cu lemne, și cu calorifer.
Ca orice profesor, am așteptat cuminte indicațiile „de la centru”, să nu aflu chiar în ultima secundă ce am de făcut de luni încolo. A ieșit Iohannis și a anunțat că începe școala pe 8 noiembrie, dar nu se știe cum. A ieșit Câmpeanu și ne-a lămurit: cu procente de vaccinați etc. Nu o iau de la capăt cu dezbaterea vaccinați-nevaccinați etc. E obositoare, contraproductivă și m-am săturat de oameni care se droghează cu dezbateri facebookiste despre cum „ne e frică de injecție”. Oricum e ceva dubios să trântești procentul ăla și să nu iei în seamă zeci de alte condiții speciale, oameni trecuți prin boală, zone unde e rata zero de infectare. Ca de obicei, s-au luat măsuri care par „hotărâte”, dar care sunt fix indiciul indiferenței și al planului făcut pe genunchi. Însă altceva mi-a atras atenția în discuția de pe Digi 24, între Cosmin Prelipceanu și Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, despre deschiderea școlii. Prelipceanu are stilul lui de a aproba agresiv unii oaspeți, exact ca acei elevi ultrașmecheri care mimează tocilarii fără să fi învățat nimic. La un moment dat, îl întrerupe pe Cîmpeanu cu o întrebare mai mult retorică, inspirată dintr-un editorial „viral”, din seria aia, binecunoscută: domle, ne pleacă valorile din țară!, educația e praf!, blabla. Și-l văd pe Cîmpeanu că aprobă: da, educația e praf, are dreptate!
Citeşte întreaga ştire: Un profesor de limba română, mesaj dintr-o școală de sat: „Am înțeles, vă pricepeți toți la educație. Da’ cu Slavici ce mai aveți?”
