Un viitor mai bun pentru copiii din ruralul vasluian: proiecte World Vision în valoare de 207.000 lei

EDUCATIE… Sub egida “Un viitor mai bun pentru copiii nostri”, 85 de profesori, preoti, asistenti sociali si asistenti medicali comunitari din judetul Vaslui au obtinut o finantare totalã de 207.000 lei (43.100 EUR) pentru proiecte menite sã-i ajute în dezvoltare pe elevi. Acestia au participat la apelul de proiecte, lansat de Fundatia World Vision în noiembrie 2020 si în cadrul cãruia au fost aprobate 97 de proiecte adresate grupurilor de copii si pãrinti vulnerabili. “World Vision acordã prioritate copiilor si cautã sã îmbunãtãteascã viata acestora, printr-un parteneriat real cu familiile si comunitãtile în care acestia trãiesc. Abordarea Fundatiei este de a contribui ca si partener alãturi de autoritãti locale, scoalã, bisericã, cabinetele medicale, organizatii si structuri comunitare si alte institutii din comunitate (bibliotecã, centre de tineret, centre de zi), la bunãstarea copiilor din comunitãtile rurale. Si am reusit sã ne clãdim parteneriatul în ultimii 12 ani de când suntem prezenti în cele 12 comunitãti rurale si 1 urbanã din judetul Vaslui”, au transmis reprezentantii Fundatiei World Vision.

Proiectele au început deja si vor fi implementate pânã la încheierea anului scolar în scolile, parohiile si cabinetele medicale din Negresti, Pungesti, Rebricea, Vulturesti, Osesti, Dumesti, Ivãnesti, Laza, Poienesti, Todiresti si Zãpodeni. Acestea se încadreazã în activitãti de educatie remedialã (activitãti de scoalã dupã scoalã), orientare în carierã, dezvoltare spiritualã, prevenirea abandonului scolar si activitãti de parenting pentru pãrinti (relatia pãrinte-copil, ore de igienã si de sãnãtate, despre drepturile copilului).„Un proiect pe care îl fac în fiecare an este Educatie pentru Carierã unde folosim un suport de curs tot de la World Vision cu caiet de lucru. Dureazã cam 3 – 4 luni în semestrul al doilea, cu elevii de clasa a VIII-a si prinde foarte bine pentru cã în clasa a VIII-a sunt destul de dezorientati. Dar la sfârsitul proiectului îi vãd pe majoritatea destul de hotãrîti si asta este foarte bine. Majoritatea vor sã meargã la liceu mai departe, dar sunt si copii care vor sã îmbrãtiseze o meserie cât mai repede. Pentru cã vãd cã ar fi modul prin care ar cîstiga mai repede bani. Multi sunt din familii pentru care efortul de a merge la liceu sau la facultate este imposibil”,a declarat Daniela Cristea, profesoarã de fizicã si chimie la scoala Gimnazialã din Parpanita, judetul Vaslui.

Proiectele au minim 4 activitãti pe lunã pentru minim douã luni de implementare

Chiar dacã, în medie, fiecare proiect a avut un buget propus de 2130 lei, aplicantii au fost nevoiti sã îndeplineascã mai multe conditii pentru a-i încuraja sã implice copiii, sã facã parteneriate si sã ia responsabilitate în comunitate. „Înainte sã scriu un proiect, mã gândesc la 4 – 5 idei din care se poate finanta doar una sau douã. Din ideile acelea, le prezint copiilor si îi întreb: Oare ce ar fi bine sã facem? Ei în general vor excursii si iesiri. Si activitãtile de genul acesta sunt printre cele mai bune pe care le-am fãcut. În fiecare an avem o excursie sau douã. În felul ãsta îi facem pe copii sã se deschidã cel mai mult”, a mai adãugat profesoara Cristea. Astfel, cei 85 de aplicanti au fost nevoiti sã discute cu copiii si sã le cearã pãrerea cu privire la activitãtile pe care sã le propunã în proiect. Iar pentru a fi aprobate, proiectele au avut în planul de implementare scrise minim 4 activitãti pe lunã pentru minim douã luni de implementare. “De asemenea, fiecare aplicant a fost nevoit sã contribuie cu minim 10% din valoarea totalã a proiectului, iar pentru unele categorii de proiecte au fost nevoiti sã îsi mai gãseascã un partener din comunitate. Asa cã primãriile s-au aliat cu scolile, cu grãdinitele, cu parohiile si cu directiile de asistentã socialã ca sã îndeplineascã aceaste cerinte. Primãriile sunt cele care acoperã contributia minimã de 10% pentru majoritatea proiectelor si în majoritatea comunitãtilor. Cele mai multe proiecte s-au orientat cãtre activitãti de educatie remedialã deoarece nevoia de reluare a materiei se resimte, mai ales în comunitãtile rurale unde nu toti copiii au avut acces la scoala online”, au mai transmis reprezentantii World Vision.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ