Valea Oanei, un sat cu legende strâns legate de Stefan cel Mare

ÎNTRE ISTORIE SI LEGENDÃ… V-ati întrebat vreodatã de la ce vine numele satului Valea Oanei din comuna Ivãnesti? Cine a fost Oana si ce a fãcut ea atât de merituos pentru a da numele unui sat? Dacã ati trecut mãcar o datã prin acest sat sau ati stat de vorbã cu vreun sãtean de acolo, mai mult cã sigur v-a trecut prin gând aceastã întrebare. Cititi în rândurile urmãtoare explicatiile regretatului profesor Dan Ravaru, unul dintre vasluienii care a documentat acest subiect, a aflat legendele locale, ce au scris istoricii si, mai ales, de ce trebuie sã raportãm întotdeauna satul Valea Oanei la imaginea domnitorului Stefan cel Mare, <eroul crestinãtãtîi>. Mai spunem doar cã este un sat cu piesaje extraordinar de frumoase, situat între Coasta Racoveisi Tintimirul lui Stefan cel Mare, locul unde, se pare, s-a pecetluit victoria de la Podul Înalt si sub a cãrui movilã s-au descoperit, mai târziu, mormane de rãmãsite trupesti.

Satul Valea Oanei este unul din cele 14 sate ale comunei Ivãnesti, fiind plasat pe versantul stâng al Vãii Racova. “Legenda leagã existenta satului de imaginea coplesitoare a domnitorului Stefan cel Mare. De fapt, în apropiere, lângã satul Micesti, comuna Gherghesti, mai existã o Vale a Oanei. Legendele celor douã sate sunt apropiate si în esentã îl prezintã pe Stefan cel Mare victorios dupã bãtãlia de la Vaslui, poposind în aceastã zonã si primind vestea nasterii fiicei sale Oana. Informatorii adaugã faptul cã ea s-ar fi nãscut dintr-o <dragoste lãturalnicã>. Legenda se înscrie si în numeroasele relatãri folclorice despre Stefan cel Mare”, povestea profesorul Dan Ravaru în urmã cu ceva timp. De asemenea, o altã legendã, care circulã printre sãteni, este aceea cã Oana, fiica de suflet a domnitorului, ar fi ajuns în aceastã vale pentru a fi în preajma taberei, iar Stefan cel Mare ar fi ordonat sã i se instaleze un cort dupã dâmbul care strãjuieste partea de vest a satului. În acel cort a fost instalatã Oana cu suita ei. Profesorul Dan Ravaru, însã, era de pãrere cã”în cele mai multe cazuri, nu poate fi vorba strict de adevãrul istoric. Se considerã cã zeci de sate au fost întemeiate de marele voievod, i se atribuie acestuia orice bisericã mai veche, orice urmã a unor constructii vechi. Mai important, însã, decât adevãrul istoric este faptul cã prin aceste relatãri se exprimã de fapt dragostea pentru amintirea lui Stefan, afectiunea de care se bucurã în rândul tuturor românilor, cunoasterea valorii sale istorice si culturale, care a devenit pânã acum un fel de îndreptar al poporului nostru. La fel se întâmplã si la alte popoare, unde eroilor nationali li se atribuie tot ce este mai important în tarã respectivã. De altfel, Stefan este cunoscut si pe plan universal, sub diferite denumiri, de exemplu “pan Stetko” la ucrainieni sau “Don Esteban de Moldavia” la spanioli”.

Satul Valea Oanei, întemeiat de un anume boier pe nume Oanã

Cea mai veche relatare documentarã despre satul Valea Oanei este situatã, însã, cu oarece rezerve la 15 iulie 1439. “Este vorba de un document emis din perioada în care Moldova avea doi domnitori, Ilias Voievod si Stefan Voievod, si douã capitale – Suceava si Vaslui. Boierul Ivan Stângaciu este înzestrat de domnitor cu o mare mosie în zona Racovei. Aici va exista în continuare satul Stângaci sau Stângãceni, dispãrut pe parcurs, care includea însã teritoriile actuale ale satelor Valea Oanei si Blesca. Pentru Valea Oanei existã o referintã directã “si parte lui Lungociu, care iaste din gios de mosia lui”, ceea ce ne duce cu gândul la pozitionarea din teritoriu a satului Valea Oanei. Pe parcurs, Valea Oanei capãtã individualitate si numele pe care îl are astãzi. Pe 10 august 1634 apare în documente Gheorghe Oanã ca martor într-o disputã de pãmânt, dar în 1662 neamul sãu se statorniceste în zonã si îl vom întâlni pe Simion Oanã, feciorul sãu. De acum înainte, Valea Oanei este o localitate despãrtitã de Stângãceni cu proprietarii sãi aparte din familia Oanã. La 6 iulie 1684, avem un alt document în care Arhiria si Anica, fiicele lui Vasile Doros, dar nepoatele lui Oanã, vând o serie de proprietãti din satelele alãturate. O imagine completã a locuitorilor apare în anul 1828 într-o catagrafie (recensãmânt fiscal) a Moldovei. Locuitori birnici: Toader Pruteanu, Stefan Bãlãnutã, Neculaie Costin, Costache Bãlãnutã. Alti locuitori apartineau fiscal: Spãtaru Alecu Sturza, Ioan Ungurean, Bucur Mocan, Gheorghe Cotrus, medelnicerul (rang boieresc) Grigore Popa, Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Ungurean, Ioan Bãdãrãu, Constantin Pintilie. Mai apare un numãr de sãteni despre care se spune cã erau “de capul lor”: Grigore Pãduraru, Stefan Ungurean, Ioan Grãmadã, Neculai Grãmadã, Niticã Bãcãuan, Stanciu Bãcãuan. Pe lângã cei de mai sus, existau si cei care slujeau biserica si erau scutiti de impozite : Lupu Parascan, Vasile Muntean, Toader Muntean, Stefan Diacon. Ca în orice sat românesc, si la Valea Oanei existã o bisericã apartinând de o parohie, în cazul nostru parohia Costesti. Înainte de 1948, erau consemnate 75 de familii cu 261 de suflete. În Valea Oanei, se aflã biserica cu hramul Sfintii Voievozi, construitã din bârne si ctitoritã de trei cãlugãri, Antonie, Averchie si Teodosie. Denumirea Valea Oanei trebuie sã o raportãm întotdeauna la imaginea lui Stefan cel Mare, legendele locale fiind un omagiu adus acestuia, o dovadã de dragoste mai presus de adevãrul istoric”, a explicat profesorul Dan Ravaru.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ