VIDEO | Vaslui, trezeste-te! Ciocoii din politicã s-au urcat cu picioarele pe judet, desãvârsindu-si instauratia, în direct, la TV

CÂNTAREA ROMÂNIEI… Gasca lui Buzatu nu a mai avut rãbdare sã astepte încã un an si jumãtate si a dat startul campaniei electorale. Dacã nu ne credeti, uitati-vã la emisiunea de joia trecutã, „Cu drag, despre România”. Îmbrãcati la patru ace, frezati si parfumati, unii unsi pe pãr cu gel, mai ceva ca actorii de la Hollywood, Dumitru Buzatu, Dan Marian, Ciprian Trifan, Vasile Pavãl, Dumitru Boros, Ioan Ciupilan si o suitã de primari de tarã, plus câtiva directori din administratia publicã localã au mers în studioul Realitatea TV si au vorbit despre ei, despre mandatele lor, despre „ambitiile lor”, dar si despre cât de performantã este administratia localã, cât de mult a muncit ea pentru a le oferi vasluienilor toate conditiile în toate domeniile: sãnãtate, educatie, culturã, infrastructurã, asistentã socialã etc. Vasile Pavãl s-a lãudat cu o infrastructurã scolarã modernã, care „emanã performantã”, Dumitru Boros cu o bibliotecã din 1906, iar Ioan Ciupilan, cu un birou de fonduri europene. Discursul vicepresedintelui Ciprian Trifan a fost cel mai elocvent în sens electoral: „Oamenii pe care îi vedeti aici si cei de acasã (n.r. primari, oameni din administratie) au reusit în cinci ani sã dubleze numãrul de km modernizati, ajungând la 70% drumuri modernizate”. Ziceai cã esti la Cântarea României: moderatorii emisiunii i-au ajutat, ridicându-le, de cele mai multe ori, mingea la fileu cu întrebãri precum „Ce ambitii mari aveti acum?” (n.r. întrebare adresatã primarilor) sau „Care sunt ambitiile de viitor ale dumneavoastrã, ca presedinte al Consiliului Judetean pentru dezvoltarea judetului?”. Întrebãrile erau menite sã-i punã în evidentã pe politicienii mai sus amintiti, nicidecum pe cei care fac cinste cu adevãrat Vasluiului. Si, într-adevãr, oamenii importanti de afaceri, precum Constantin Dulute, administratorul Domeniilor Averesti, Familia Safir, Fãnel Bogos de la Vanbet, Adrian Tighici, managerul de la Gaz Est sau antreprenori din noul val, cum ar fi Dumitru Rãscanu de la Apisrom, Vlad Ciuburciu, director general Vascar, au lipsit. Nici sportivii sau artistii de primã mânã ai judetului, cum ar fi campioana olimpicã la gimnasticã, Andrea Rãducan, Titi Aur sau fetele de aur ale canotajului vasluian nu au încãput în studioul TV, ci doar un sportiv obedient finantat de CJ Vaslui, cu o performantã pe care Andreea Rãducan a fãcut-o pe la cinci ani. Culmea, politicienii din platou au vorbit si în numele lor. Dar, de fapt, dacã analizãm atent situatia, primarii prezenti la emisiunea TV, atât cei din urban, cât si cei din rural, sunt mai bogati decât antreprenorii mai sus amintiti. Primarul de la Hoceni, împreunã cu familia extinsã, are mai mult teren decât Dulute, iar primarul de la Fãlciu si a sa familie sunt printre cei mai bogați din judet. Nu mai vorbim de Buzatu, Ciupilan sau Boros. Studiati-le declaratiile de avere! Pânã si reprezentantul Episcopiei, pãrintele consilier Gubernat, unul dintre cel mai bun purtãtor de cuvânt al vreunei institutii, a dat-o cu mucii în fasole, probabil molipsit de la antevorbitorii sãi. În discursul sãu nu a pomenit nimic de comunitatea celor peste 400 de preoti din judet, care au la Vaslui o misiune dificilã, ci doar despre realizãrile sefului sãu, precum au fãcut toti cei care l-au însotit pe Buzatu, care nu mai conteneau cu odele ridicate conducãtorului mult iubit si stimat. Emisiunea s-a transformat, în cele din urmã, în ceva ce Titu Maiorescu numea „betie de cuvinte”.

Dumitru Buzatu si-a luat camarila si a mers la Bucuresti pentru a promova, chipurile, judetul Vaslui la o emisiune de televiziune. În delegatia sa nu au încãput elevi olimpici, tineri actori, oameni de afaceri sau sportivi, ci prieteni de partid sau aciuati pe lângã formatiunea politicã: vicepresedintii Consiliului Judetean, Ciprian Trifan si Dan Marian, administratorul judetului – Valeriu Caragatã ( n.r. bãiatul cu „monstrele”), primarii celor trei municipiii – Vasile Pavãl, Dumitru Boros si Ioan Ciupilan, precum si câtiva primari înstãriti – Paula Hultoanã (Zorleni), Vasile Tabãrã (Hoceni), Temistocle Diaconu (Pãdureni) si Neculai Moraru (Fãlciu). Seful judetului si-a început discursul prin a sublinia numãrul impresionant al delegatiei: „Am ignorat îndemnul din nemuritoarele versuri ale lui Alecsandri si nu suntem doar zece, ci vreo 20 prezenti. Sper sã ne descurcãm si sã oferim pe cât posibil o imagine a ceea ce este Vasluiul astãzi, în contradictie cu anumite stereotipuri care sunt foarte prezente în media nationalã”. Laurentiu Botin, unul dintre moderatorii emisiunii, l-a întrerupt încercând sã explice cã nu jurnalistii sunt de vinã. Aducându-si, probabil, aminte cã e o emisiune pozitivã, Botin nu si-a mai dus pânã la final alegatia. „Bine, acum nici noi nu suntem de vinã, ce sã facem…? Da… Nu… Eu nu cred cã trebuie sã luptati cu toatã aceastã „faimã”, pentru cã Vasluiul este si altceva… În primul rând, eu trebuie sã spun cã m-am nãscut la… La cât? Sunt 70 km de Vaslui. Am fost la Podul Înalt, unde este un monument extraordinar, în excursie cu scoala si ne-au spus <uite, aici s-au bãtut> si parcã vedeam turcii…”, a spus moderatorul, încercând apoi o laudã nereusitã: „Vasluiul este un oras care de multe ori încearcã si reuseste sã iasã la suprafatã. Si judetul în sine e ok”.

Buzatu, despre emisiunea în care administratia localã este lãudatã: „are efect taumaturgic asupra vasluienilor”

Buzatu si-a reluat, apoi, discursul vorbind despre „spatiul stefanian”, despre suprafata judetului, dar si despre populatia lui (cu sau fãrã moldoveni?). Fãrã vreo legãturã cu discursul lui, moderatoarea Alexandra Pãcuraru îi ridicã prima minge la fileu, sigur, nu înainte de a sublinia cât de bine îi merge judetului sub conducerea lui Dumitru Buzatu: „Asta este un lucru minunat, înseamnã cã v-ati dezvoltat, ati accesat fonduri… Cum aratã acum Vasluiul?”. Iar Dumitru Buzatu continuã sã-si spunã „poezia” despre dorinta nemãrginitã a alesilor locali de a moderniza judetul, dar si de a promova imaginea lui printr-o emisiune ce are „efect taumaturgic” asupra vasluienilor: „Dacã ceva ne uneste pe toti cei care suntem aici, oameni din administratie, organizatii non-guvernamentale, oameni de culturã… Dacã ne uneste ceva în mod expres, este posibila actiune a noastrã dupã un anumit plan. Sigur, nu este un plan ascuns sau vreo conspiratie, ci un plan pe care ni l-am însusit cu totii atunci când am ajuns în administratia unitãtii administrative Vaslui, a oraselor sau a comunelor, acela de a moderniza Vasluiul, de a face toti pasii necesari pentru ca Vasluiul sã devinã un teritoriu al zilei de astãzi, al contemporaneitãtii, nu asa cum se spune de multe ori fãrã temei, eu revin la tema aceasta pentru cã pe mine personal si pe vasluieni ne-a afectat foarte mult aceastã temã si nu se recunosc, ei se recunosc poate în imaginile acestea, desi pe mine m-a surprins formatul emisiunii dvs, este o emisiune mult mai bunã, are efect taumaturgic asupra vasluienilor pentru cã aratã lucrurile foarte bune pe care le fac în toate domeniile: administratie, plan cultural, în plan economic… Inclusiv am considerat cã este necesar sã invitãm si reprezentantul Episcopiei Husului (n.r. sic!, cã e Episcopia Husilor), pentru cã si acest domeniu spiritual este o miscare extrem de vizibilã, o miscare care produce în permanentã pentru a duce Vasluiul pe harta de astãzi, pe harta contemporaneitãtii”, a spus Buzatu, uitând sã precizeze cu câte „monstre” a contribuit CJ Vaslui la bugetul acestei emisiuni.

Moderatoarea emisiunii, dupã discursul lui Buzatu despre investitiile în spitalul judetean: „Este minunat”

A doua minge ridicatã la fileu din partea moderatorilor a venit atunci când i s-a adresat întrebarea: „Care sunt ambitiile de viitor ale dumneavoastrã, ca presedinte al Consiliului Judetean pentru dezvoltarea judetului?”. Buzatu nu si-a expus „ambitiile”, probabil din ideea de a nu oferi promisiuni, în schimb, a vorbit despre cum s-a aplecat el, în calitate de presedinte CJ, asupra fiecãrui domeniu. Nu întâmplãtor a ales sã dea un exemplu dintr-un domeniu sensibil pentru români – sistemul de sãnãtate. „Eu am venit în administratia publicã judeteanã acum aproximativ 20 de ani, douã mandate am fost vicepresedinte, acesta este cel de-al treilea mandat în care sunt presedintele judetului. Am abordat cu precãdere activitatea administrativã pe domenii. Am sã dau câteva exemple. Când am venit noi, Consiliul Judetean nu avea nicio legãturã legalã cu spitalul judetean. Ulterior, legea s-a modificat si noi am devenit unul dintre actorii care administreazã acest spital. Atunci, luând contact cu realitatea respectivã, vãzând ce se întâmplã acolo, am avut ideea cã sãnãtatea este problemã care trebuie rezolvatã, nu cã trebuie rezolvatã prin abordarea unor investitii în clãdiri, ci trebuie sã cãutãm oameni pregãtiti, sã oferim servicii de specialitate, sã-i dotãm la ultimul nivel care e posibil de dotat si sã facem în asa fel încât oamenii sã simtã cã sunt tratati mai bine. Un exemplu: aveam o lipsã de medici, Iasul este foarte aproape, oamenii erau tentati sã meargã în altã parte si atunci am intervenit cu niste mijloace specifice. Am oferit posibilitatea de a fi transportati cu un autocar toti cei care fãceau naveta de la Iasi la Vaslui, ca sã vinã odihniti la serviciu. Tot asa, le-am cumpãrat apartamente cu trei si patru camere, ca sã aibã un medic care vine în judetul nostru, sã aibã confortul necesar sã-si poatã exercita meseria cu profesionalism”, a încheiat Buzatu. „Este minunat”, a exclamat moderatoarea.

Adevãratii „ambasadori” ai judetului, lãsati acasã

Asa cum am mai spus, emisiunea a fost o adevãratã „betie de cuvinte”. Alesii locali au lãudat judetul în contextul în care Vasluiul este pe locul I la rata somajului, multe scoli de la tarã au în continuare WC-ul în fundul curtii, iar în unele cãtune bolnavii sunt în continuare transportati la ambulante cu cãrutele pentru ca autospecialele nu pot înainta din cauza noroiaelor. Fãrã doar si poate judetul Vaslui are nevoie de promovare la nivel national, are nevoie sã fie cunoscut si prin lucruri pozitive, nu doar negative, însã nu prin intermediul alesilor locali, ci prin lucrurile de esentã. Judetul are oameni de valoare, are oameni de afaceri care au reusit sã creeze branduri cunoscute în România, are festivaluri importante si locuri cu potential turistic. Acestea erau, din punctul nostru de vedere, importante pentru a fi promovate. Administratia localã, adicã alesii locali si functionarii, nu au nevoie de promovare la televizor. Ei fac ceea ce trebuie sã facã în baza contractelor de muncã, respectiv a mandatelor de primari/membri ai Consiliului Judetean. În plus, e hilar sã-l auzi pe Dumitru Buzatu dând vina pe mass-media pentru promovarea negativã a Vasluiului, când el însusi a avut izbucniri neadecvate în public. I-a numit „rãgãlii” pe protestatari, „tembel” pe un vasluian care l-a huiduit de Ziua Nationalã, iar la un moment dat a intrat într-o stare cel putin de euforie, ca sã nu zicem betie, în direct la o emisiune de televiziune.

Când a avut Realitatea TV dreptate? Acum sau în 2020, când Vasluiul era prezentat ca „cel mai sãrac judet al tãrii”

Foarte interesant este cã, în urmã cu doi ani de zile, tot la postul de televiziune Realitatea TV, Vasluiul era prezentat ca „cel mai sãrac judet al tãrii”, iar Dumitru Buzatu, ca „baronul PSD” si „mosier”. „Buzatu este PSD-ist si se mândreste cu trecutul sãu de profesor de marxism si leninism, ba chiar cu participarea la funeraliile lui Hugo Chavez, presedintele Venezuelei, pe care Buzatu l-a apreciat foarte mult. Ascensiunea de la catedrã la politica de nivel înalt a fost una fulminantã (…) Desi conduce unul dintre cele mai sãrace judete, Dumitru Buzatu a dobândit o avere remarcabilã, iar investitiile în agriculturã au toate sansele sã-l transforme într-un veritabil mosier. (…) Dumitru Buzatu este cunoscut si pentru exprimãrile pitoresti, dacã nu deplasate. În 2017, i-a etichetat pe cei care protestau împotriva Ordonantei de Guvern 13 <rãgãlii>”, spune Laurentiu Botin în cadrul emisiunii 100% Tu decizi. Lãsãm dovadã înregistrarea urmãtoare:

Vasile Pavãl: „Vasluiul e un oras viu, un oras pe care vasluienii m-au trimis de mult sã-l pãstoresc”

PÃSTOR… „Betia de cuvinte” a continuat, apoi, în discursurile primarilor. Primul care a luat cuvântul a fost Vasile Pavãl. „Ce pot sã spun despre Vaslui?!”, a întrebat primarul, însã moderatoarea i-a rãspuns fãrã sã realizeze cã întrebarea era retoricã: „despre dezvoltare urbanã…”. „Este un oras viu”, spune primarul. „Este”, a adãugat si moderatoarea, desi putin mai înainte chiar ea spusese cã nu a cãlcat niciodatã în judet. „Si argumentez, se dezvoltã, se modernizeazã, am nenumãrate proiecte pe Guvernul României, pe fonduri locale, pe guvernul altor state… Avem o infrastructurã scolarã modernã, care emanã performantã. Am modernizat scolile, am oferit tot ce este posibil ca cei 13.000 de copii sã aibã tot ce este…Avem o protectie socialã eficientã si când spun acest lucru, sunt categorii care au nevoie de noi si suntem eficienti. Iatã de ce am spus cã este un oras viu, un oras pe care vasluienii m-au trimis de mult sã-l pãstoresc pentru cã sunt la al patrulea mandat. Lucrez în Primãria Vaslui din 1981, de când am venit inginer de la Iasi la Vaslui. Am ocupat toate functiile posibile, am dezvoltat orasul…”, a spus primarul Pavãl, precum un suveran apartinând unei familii regale. „Si ambitii mari aveti?”, l-a întrebat Alexandra Pãcuraru. „Am! Sã continui ce mai am de fãcut si sunt foarte multe, avem peste 120 milioane de euro în proiecte în pregãtire, fie cã e forul regional, cã e PNRR, Anghel Saligny, tot ce este posibil. Vasluiul are nevoie de aceste sume, am un crez: trebuie sã am serviciile publice dezvoltate, iar cei care ne dau nota sunt vasluienii”, a spus primarul. „Asa este, o datã la patru ani primiti nota…”, a adãugat Laurentiu Botin.

Ioan Ciupilan s-a lãudat cum dezvoltã, de trei mandate si jumãtate, Husul

SFÃTOS… Dumitru Boros s-a lãudat cu „institutii fanion”, cu o bibliotecã din 1906, cu faptul cã „Bârladul a dat doi sefi de stat”, iar acum „se întâmplã lucruri frumoase”, chiar dacã este „un santier”: „proiecte în valoare de aproximativ 50 milioane euro, strãpung axa învãtãmântului, sãnãtate, culturã si, mai nou, se întâmplã acea minune pe care o asteptãm de prin anii ’80: varianta de ocolire a Bârladului”. Ioan Ciupilan s-a lãudat cum dezvoltã, de trei mandate si jumãtate, Husul, „poarta de intrare în Uniunea Europeanã prin Vama Albita”: „Un oras de care toatã lumea s-a ferit de-a lungul timpului sã investeascã, noi ne-am hotãrât sã-l dezvoltãm: am consultat cetãtenii în privinta a ceea ce au nevoie, am creat un birou de fonduri europene si împreunã cu ceilalti functionari am încercat sã atragem cât mai multe proiecte. Suntem undeva la 100 milioane de euro, ceea ce înseamnã investitii în infrastructurã, învãtãmânt, culturã, spital, educatie, sport si asa mai departe. Din 232 de strãzi, 210 le are modernizate în totalitate”.

Dan Marian si „ecosistemul digital”: „va dispãrea hârtia ca efect colateral”

SIRETUL… Vicepresedintele Dan Marian a vorbit despre digitalizarea administratiei publice, despre cum va dispãrea hârtia si toti cetãtenii îsi vor rezolva problemele în spatiul virtual, uitând cã a pus în fruntea Digitalizãrii la Vaslui un cârciumar si proprietar de „pãcãnele”, absolvent de liceu agricol. Vicepresedintele CJ de la ALDE a delirat în continuare, spounând cã a proiectat o lume aproape idealã, în care functionarii vor fi foarte rapizi, internetul va fi de mare putere peste tot, toti oamenii vor avea acces la el, sistemul va merge perfect, iar primãriile vor întelege, în sfârsit, ce înseamnã transparentã decizionalã. „Digitalizarea nu este ceva abstract, cum ar fi crezut altii. Am abordat aceastã temã cu mult curaj pentru cã este o noutate pentru noi, cei care lucrãm în administratia publicã. În urma consultãrilor pe care le-a avut cu specialistii, am reusit sã creãm un concept extraordinar pe care îl vom implementa la nivelul judetului Vaslui. Vom crea un ecosistem digital. În acest concept se vor regãsi cetãtenii, oamenii de afaceri, conducãtorii de administratii publice, functionarii publici. Cu totii se vor întâlni în acest spatiu virtual si îsi vor rezolva problemele. Administratia publicã va fi mult, mult mai eficientã, va dispãrea hârtia ca efect colateral, iar rapiditatea cu care vom putea urmãri procesul administrativ va fi una extrem de mare si transparentã totalã. Cetãtenii vor putea observa, în orice moment, documentul pe care ei l-au solicitat. Pe lângã aceste aspecte, vom atinge si un alt lucru extrem de important, comunicarea cetãtenilor cu administratia publicã si a conducãtorilor administratiei publice cu cetãtenii pentru cã aceastã platformã ne va da posibilitatea sã dialogãm în mod direct. Acesti specialisti si-au dorit foarte mult ca acest proiect sã fie implementat, pentru prima datã, în judetul Vaslui, tocmai pentru a elimina aceste stereotipuri. Anul viitor, pe vremea aceasta, ecosistemul digital din judetul Vaslui va fi implementat”.